Fraude de 6 miliarde de euro din România, sub lupa Parchetului European
La nivelul Uniunii Europene, Parchetul European (EPPO) instrumentează fraude financiare cu un prejudiciu total estimat la 67 de miliarde de euro. Dintre acestea, România concentrează circa 10% din volumul total al dosarelor, însumând un impact financiar calculat la 6 miliarde de euro. Datele au fost prezentate de magistratul european Cătălin Borcoman pentru publicația Libertatea și preluate de agenția News.ro .
Parchetul European Foto: Euractiv
Printre investigațiile de amploare se numără scheme complexe de evaziune transfrontalieră privind TVA-ul, unde pierderile depășesc frecvent pragul de 10 milioane de euro per dosar. Procurorul european a menționat că mai multe dosare de rezonanță se află în faza de urmărire penală. Printre acestea se numără cazul recoltării stufului din Delta Dunării, unde cercetările se desfășoară deocamdată in rem, dar și o investigație privitoare la achiziția de microbuze școlare din fonduri europene. În cel din urmă caz au fost derulate deja percheziții ample, urmând ca în lunile viitoare să fie formulate primele acuzații oficiale împotriva persoanelor vizate.
Achizițiile din PNRR, agricultura și contractele din domeniul apărării
Planul Național de Redresare și Reziliență generează un număr substanțial de verificări penale. Din cele peste 500 de cauze deschise la scara întregului bloc comunitar în legătură cu PNRR, majoritatea celor din România privesc nereguli în proiectele de dezvoltare urbană, regională și rurală.
Totodată, sectorul agricol rămâne o sursă importantă de dosare penale. Procurorii analizează atât modul de acordare și încasare a subvențiilor, cât și proiectele de retehnologizare, achizițiile de utilaje sau investițiile în noi rețele de irigații. Pe lângă aceste direcții, EPPO a extins verificările și asupra unor contracte de achiziții militare finanțate din bani europeni, atribuite de state membre precum România, anchetele fiind derulate în prezent exclusiv asupra faptelor.
În ceea ce privește utilizarea asistenței financiare europene în contextul războiului din Ucraina, Borcoman a arătat că există o colaborare instituțională funcțională. Un exemplu concret este trimiterea în judecată a unui vameș de la Vama Siret pe baza probelor transmise de Kiev, precum și un alt proces aflat pe rol. Deși recentele controverse legate de părăsirea Ucrainei de către procurorul general acuzat de fapte de corupție au provocat tensiuni la Kiev, cauzele privind banii europeni acordați acestei țări sunt de regulă gestionate direct de structura centrală a EPPO din Bruxelles.
Portul Constanța: tăcerea autorităților române în fața mafiei chineze
O zonă de mare îngrijorare o reprezintă activitatea rețelelor de crimă organizată în nodurile maritime. Anchetatorii europeni au descoperit conexiuni directe între grupările mafiei chineze cercetate în Portul Salonic din Grecia și operațiuni ilicite derulate pe teritoriul României.
Cu toate acestea, magistratul a subliniat că instituțiile românești evită să transmită sesizări legate de Portul Constanța, în ciuda suspiciunilor evidente:
Deși ANAF a început să transmită alerte pe circuitele de fraudă cu TVA de peste 10 milioane de euro, pe adresa Parchetului European nu a sosit nicio sesizare punctuală care să vizeze Portul Constanța. Procurorii europeni au putut demara cercetări in rem doar prin corelarea datelor obținute din alte filiere internaționale. Borcoman a reamintit că echipele EPPO nu au atribuții de control fizic direct în danele portuare, având nevoie de sesizările și sprijinul organelor polițienești și vamale pentru a combate contrabanda, spălarea de bani și evaziunea fiscală reglementate prin Legea 78/2000.
Blocajele din justiție: anulări de probe și ani de procese reluați de la capăt
O altă problemă gravă semnalată de reprezentantul EPPO este modul în care dosarele sunt gestionate și tergiversate în instanțele judecătorești din România, situație care afectează grav încrederea publică. Ca exemplu al disfuncționalităților, magistrați spanioli au decis să părăsească o ședință de audieri din cauza amânărilor repetate dictate de Tribunalul Cluj.
Un motiv de puternică consternare la nivelul Parchetului European este practica judecătorilor români de a anula retroactiv actele de urmărire penală semnate de ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA).
„De ce doresc să abordez acest subiect? Pentru că a fost foarte greu să le explici procurorilor din alte ţări de ce aceste acte nu mai sunt dintr-odată valabile în anumite dosare. La începutul activităţii, conform prevederilor existente în regulamentul EPPO, care se aplică direct în fiecare stat membru, dar şi în Legea 6/2021, prin care România a indicat lucrătorii de Poliţie care pot lucra cu procurorii europeni delegaţi din cadrul EPPO, au fost menţionaţi toţi lucrătorii de poliţie din cadru Poliţiei Judiciare, adică inclusiv cei din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie. Cu toate acestea, în mai multe cauze, instanţele au anulat şi în dosarele noastre acte întocmite de aceşti poliţişti, chiar dacă regulamentul european sau legea adoptată ulterior celei declarate neconstituţionale spunea clar că în cazurile EPPO aceştia vor putea îndeplini în mod perfect legal actele. Din păcate, mai departe, deşi era o solicitare adresată instanţei româneşti de a întreba Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, am fost refuzaţi să fie adresată o astfel de întrebare, refuz pe care eu, personal, cred că e din cauza situaţiei care se întâmplă în prezent în România. Şi anume, cea în care judecători, prin recuzare sau prin strămutare, sunt îndepărtaţi din dosare şi astfel încât nici atunci când este obligatoriu să întrebi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, judecătorii din România nu mai acceptă.”
— Cătălin Borcoman, procuror european
Întârzierile din sălile de judecată sunt accentuate și de lipsa de motivare a sentințelor, care uneori trenează luni de zile sau chiar un an întreg, împiedicând declararea apelurilor. Mai mult, expirarea măsurilor asigurătorii din vina instanțelor a dus la imposibilitatea recuperării prejudiciilor, cererile procurorilor de instituire din nou a sechestrelor fiind respinse.
Un caz elocvent de blocaj birocratic a fost provocat de conflictele de competență teritorială:
„Am întâlnit situaţii în care Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a stabilit o competenţă de a judeca o anumită cauză, de exemplu la Bucureşti, şi trecând peste decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Bucureşti a anulat practic decizia în materie de competenţă şi a retransmis cauza la Timişoara pentru ca, în final, aceasta se revină la Bucureşti, dar cu păstrarea tuturor actelor anulate. Astfel încât, după patru ani de cameră preliminară, ne-am reîntors în prima zi de cameră preliminară pentru că, cu toată această plimbare a dosarului, din cauza negării competenţei, s-a ajuns să se anuleze ce se întâmplase timp de patru ani la Bucureşti.”
— Cătălin Borcoman, procuror european
La toate acestea se adaugă frecvent înlocuirea magistraților chiar pe finalul cercetării judecătorești, forțând reluarea proceselor de la zero. Cătălin Borcoman a concluzionat că, deși o parte din deficiențe își pot găsi explicația în lipsa cronică de personal și resurse, întârzierile majore din sistemul judiciar pun în pericol finalizarea anchetelor EPPO.
Explorează subiectele:
