VIDEO Parchetul European instrumentează în România dosare de fraudă evaluate la 6 miliarde de euro, inclusiv achiziții militare!
Parchetul European instrumentează în România dosare de fraudă evaluate la 6 miliarde de euro, vizând domenii sensibile precum achizițiile militare finanțate din fonduri comunitare, proiecte din PNRR și ramificații ale mafiei chineze în Portul Constanța. În ciuda amplorii prejudiciilor, investigațiile se lovesc de lipsa de cooperare a autorităților de la București și de blocaje severe în instanțe, situație semnalată deja Comisiei Europene de procurorul român la EPPO, Cătălin Borcoman.
România concentrează aproximativ o zecime din cele circa 3.600 de dosare aflate pe rolul Parchetului European (EPPO) la nivelul anului 2025. Deși prejudiciul total investigat la scara Uniunii Europene atinge 67 de miliarde de euro, dosarele din țara noastră cumulează o valoare estimată la 6 miliarde de euro, semnalând o incidență ridicată a neregulilor grave în gestionarea resurselor europene.
Într-un interviu acordat publicației Libertatea, procurorul european Cătălin Borcoman a detaliat direcțiile majore de anchetă, printre care se numără și verificarea unor achiziții din domeniul militar finanțate prin mecanisme comunitare. Cercetările privesc mai multe state membre, inclusiv România, procedurile derulându-se în prezent in rem.
Filtre blocate în Portul Constanța și conexiuni cu crima organizată
Un punct critic în activitatea instituției conduse de Laura Codruța Kövesi îl reprezintă criminalitatea transfrontalieră din nodurile comerciale maritime. Datele obținute de anchetatori într-un dosar de proporții privind operațiunile mafiei chineze în portul Salonic au scos la iveală legături directe cu teritoriul românesc. Cu toate acestea, de la București nu a venit nicio sesizare oficială legată de eventuale fraude vamale sau evaziune de amploare derulate prin Constanța.
Borcoman a subliniat că dosarele au fost inițiate exclusiv din oficiu, prin coroborarea informațiilor colectate centralizat la nivelul EPPO:
„Noi am derulat o serie întreagă de întâlniri cu autoritățile din România competente, atât la nivelul Vămii cât și la nivelul ANAF-ului. Am început să primim anumite sesizări din partea ANAF-ului, pentru că noi, știți, că ne ocupăm și de frauda cu TVA, cu componente transfrontaliere, cu prejudicii mai mari de 10 milioane de euro, însă în legătură cu portul Constanța nu am primit încă concret nicio sesizare, deși avem date că ar exista componente ale mafiei chineze și în acel port. Ultimele întâlniri cu autoritățile naționale au fost în urmă cu două, trei luni și în continuare, eu am speranța că vom primi astfel de sesizări.”
— Cătălin Borcoman, procuror european
Magistratul a explicat că legislația obligă procurorii europeni delegați să acționeze exclusiv pe baza sesizărilor și în strânsă coordonare cu poliția și vămile, neavând atribuții de a derula controale fizice directe pe teren. Infracțiunile suspectate vizează grupuri de criminalitate organizată implicate în fraudarea bugetului UE prin operațiuni vamale ilegale, scheme transfrontaliere de TVA și spălare de bani.
De la PNRR și utilaje agricole până la stuful din Deltă
La nivel european, la finele anului 2025 erau consemnate peste 500 de cauze vizând deturnarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În România, majoritatea acestor dosare se concentrează pe proiecte de dezvoltare regională, urbană și rurală.
Totodată, domeniul agricol rămâne o sursă consistentă de investigații, fiind verificate atât subvențiile directe, cât și programele de modernizare privind instalațiile de irigații ori achizițiile de echipamente. Printre cauzele aflate în lucru se regăsește și dosarul subvențiilor europene acordate pentru recoltarea stufului din Delta Dunării, cercetat deocamdată in rem.
Într-o altă cauză de răsunet, care analizează achizițiile de microbuze școlare prin fonduri europene la prețuri puternic disproporționate între județe, anchetatorii au derulat percheziții și investigații extinse, Borcoman precizând că se așteaptă formularea primelor învinuiri în lunile următoare.
Tergiversări judiciare și indignare la nivel internațional
Parcursul dosarelor trimise în judecată de EPPO întâmpină anomalii procedurale frecvente în instanțele din România. Un caz elocvent s-a petrecut la Tribunalul Cluj-Napoca, unde magistrații spanioli au refuzat să mai coopereze după ce ședințele de audiere prin videoconferință au fost amânate repetat:
„Eu vă pot da un exemplu concret dintr-un dosar în care Parchetul European a transmis un rechizitoriu, este în fața instanței de judecată. S-a trecut de faza camerei preliminare, s-a ajuns la cercetarea judecătorească și în momentul în care se impunea efectuarea unor audieri din Spania, conducerea instanței a schimbat judecătorul care a efectuat cercetarea judecătorească. Judecătorii din Spania, împreună cu martorii chemați de la distanțe destul de lungi la Madrid pentru audiere, au intrat în direct și au fost anunțați de instanța din România că nu există judecători pentru cauză și se va amâna. Au mai intrat în direct după încă o lună, spunându-li-se același lucru. Iar apoi, după ce s-a numit judecător în dosar, când li s-a cerut din nou să se conecteze pentru audierea martorilor din Spania, au răspuns, negru pe alb, e un document care e la dosarul instanței și poate fi consultat, că ei se vor conecta în momentul în care instanțele din România dau dovadă de seriozitate și procedează la audierea la care i-au chemat de două ori. Cam asta este percepția a ceea ce se întâmplă în România, să spunem, cu un exemplu concret.”
— Cătălin Borcoman, procuror european
Pe lângă astfel de episoade, activitatea EPPO este îngreunată de deciziile judecătorilor români de a anula probe strânse de ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA), deși legislația permitea cooperarea acestora cu procurorii europeni. Instanțele din București, Timișoara, Cluj și Iași au refuzat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a lămuri statutul acestor acte de urmărire penală. De asemenea, alte cauze au fost afectate de nemotivarea sentințelor timp de aproape un an, de pierderea măsurilor asigurătorii sau de dispute privind competența teritorială între Curtea de Apel București și instanțele din Timișoara, care au resetat procedurile după patru ani petrecuți în camera preliminară.
În ceea ce privește riscul prescripției, procurorul a nuanțat că deciziile CJUE protejează dosarele de fraudă cu fonduri UE și evaziune gravă de TVA, stabilind că termenul de prescripție poate fi întrerupt în aceste situații.
Refuz guvernamental pe resurse și sesizări transmise la Bruxelles
Obstacolele se manifestă și la nivelul sprijinului logistic și uman oferit de autoritățile executive. Deși schema agreată inițial prevedea un efectiv de 40 de polițiști judiciari puși la dispoziția EPPO, România asigură în prezent cu 15 ofițeri mai puțin. Mai mult, solicitarea Colegiului Procurorilor Europeni de a suplimenta echipa din România cu 10 procurori delegați – costurile fiind acoperite integral de la bugetul european – a primit un răspuns evaziv din partea Ministerului Justiției.
Aceste disfuncționalități structurale, lipsa de resurse și rezistența sistemului judiciar au fost integrate în raportările anuale transmise Comisiei Europene în cadrul mecanismului pentru monitorizarea statului de drept.
Cooperarea externă: dosarele din Ucraina și extinderea în Ungaria
În plan regional, relația EPPO cu autoritățile de la Kiev a fost catalogată drept foarte bună, în baza acordurilor existente, chiar dacă instituțiile ucrainene au traversat convulsii interne recente, culminate cu părăsirea țării de către fostul procuror general acuzat de corupție. Schimbul de date cu Ucraina a facilitat deja trimiterea în judecată a unui vameș de la Siret și avansarea unui alt dosar de fraudă comunitară. În privința fondurilor europene alocate direct Ucrainei, Borcoman a explicat că eventualele nereguli sunt investigate preponderent de biroul EPPO de la Bruxelles.
Cât privește Ungaria, aderată ulterior la structura europeană, biroul național este în faza de operaționalizare și urmează să devină complet activ la începutul anului viitor. Mandatul procurorilor delegați din Ungaria va include fapte comise începând cu data de 1 iunie 2021.
Referitor la mega-dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID la nivelul UE, Borcoman a menționat că urmărirea penală continuă la nivel central, dar nu a putut furniza date suplimentare, dosarul nefiind repartizat camerei permanente pe care o coordonează.
Explorează subiectele:
