Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Freedom House: Europa nu mai este un bastion implicit al democrației (raport)

Aproape un sfert dintre statele de pe mapamond au făcut, în 2016, pași înapoi în ceea ce privește drepturile și libertățile politice și civile, iar câteva dintre țările europene, printre care Polonia, Ungaria sau Cehia se regăsesc pe această listă, se arată în raportul publicat marți de organizația Freedom House.

Sursa foto: freedomhouse.org

* Citiți textul integral al Raportului "FREEDOM IN THE WORLD" al Freedom House — AICI

Autorii raportului remarcă sporirea influenței forțelor populiste și naționaliste în statele democratice și regresul înregistrat în țări considerate drept "libere", constatând că este al unsprezecelea an la rând în care libertatea globală este în declin.

Dintre cele 195 de țări evaluate, 87 (45%) sunt clasificate drept "libere", 59 (30%) sunt "parțial libere", iar 49 (25%) nu sunt deloc libere, cele mai mari probleme înregistrându-se în Orientul Mijlociu, în nordul Africii și în zona eurasiatică.

În total, 67 de state sunt în regres în ce privește libertățile politice și civile, față de 36 de țări care au înregistrat progrese. "Dacă în anii trecuți declinul se înregistra în principal în statele cu regim autocrat sau dictatorial, unde lucrurile mergeau din rău în mai rău, în 2016 remarcăm că democrațiile consolidate, țările considerate 'libere', domină lista celor unde s-au înregistrat regrese. Aproape un sfert dintre statele unde democrația este în declin în 2016 sunt în Europa", indică raportul Freedom House.

Din studiu a reieșit că țările cel mai puțin democratice sunt: Siria, Eritreea, Coreea de Nord, Uzbekistan, Sudanul de Sud, Turkmenistan, Somalia, Sudan, Guineea Ecuatorială, Republica Centrafricană, Arabia Saudită.

Într-o analiză dedicată evenimentelor recente din Europa Centrală, Freedom House remarcă "posibilitatea ca unele dintre tranzițiile remarcabile de la dictatură la democrație din anii '80 și '90 să sufere un regres considerabil din cauza unor lideri populiști". Raportul este critic față de guvernul de la Varșovia, condus de partidul Lege și Dreptate (PiS), care "a dat câteva lovituri serioase instituțiilor democratice din Polonia" și devine "o versiune accelerată și condensată a ceea ce partidul Fidesz a reușit în Ungaria din 2010 până în prezent".

"Ambele guverne au lăsat deoparte valorile liberale, au atacat pluralismul și au încercat să folosească puterea economică a statului în scopuri politice partizane. În timp de PiS s-a concentrat asupra acordării de beneficii economice oamenilor săi de bază, Fidesz a manipulat legi și contracte ale statului pentru a îmbogăți o elită de afaceri care îi poate asigura și în viitor dominația politică. Sistemul pus în practică de premierul ungar Viktor Orban reprezintă un model atrăgător pentru alți lideri politici cu tendințe autocratice. O extindere a acestei 'democrații iliberale' în Europa Centrală și în Balcani nu pare un scenariu îndepărtat, dacă ținem cont de orientarea unor personaje politice importante din Slovacia, Republica Cehă sau Serbia", se arată în raport.

Printre factorii care au destabilizat câteva dintre democrațiile consolidate, Freedom House enumeră anxietatea provocată de Brexit, prăbușirea guvernului din Italia, demersurile antidemocratice ale executivului din Polonia, atacurile teroriste din Europa și criza din Siria. Aceasta din urmă a avut un efect considerabil din cauza valului de migrație pe care l-a cauzat.

"Migrația a jucat un rol important în slăbirea standardelor democratice din Europa și SUA. Numărul solicitanților de azil a scăzut în 2016 în mare măsură în urma măsurilor de securitate luate la granițele țărilor din Balcani. Unii lideri politici din Europa îi califică în mod constant pe cei care fug din zonele marcate de conflict drept criminali, violatori și teroriști", potrivit documentului publicat de Freedom House.

În raport se mai arată că, după atacurile teroriste din Europa, mai multe guverne au reacționat sporind puterile forțelor de securitate și relaxând constrângerile legislative ce vizau supravegherea și monitorizarea persoanelor. De asemenea, teama de atacuri a mărit ostilitatea față de musulmani și de imigranți, adâncind diferențele sociale și amenințând libertățile civile.

"Numeroasele dificultăți interne din Europa au scos la iveală vulnerabilități ascunse sau ignorate până acum. Corelate cu presiuni externe precum amestecul Rusiei și criza migranților, aceste probleme au arătat clar că Europa nu mai poate fi un bastion implicit al stabilității democratice", apreciază autorii raportului.

În secțiunea rezervată situației din SUA se arată că "succesul lui Donald Trump (...) demonstrează că America nu este imună la puterea de seducție a populismului, fenomen manifestat în ultimii ani pe celălalt mal al Atlanticului. Campania electorală a avut parte de câteva evenimente îngrijorătoare provenind în special din declarațiile lui Trump și din acțiunile susținătorilor săi și punctate de insistența lui Trump potrivit căruia alegerile au fost fraudate, deși nu a prezentat nicio dovadă. (...) Pozițiile exprimate de el în 2016 ridică semne de întrebare legate de viitoarea politică externă a SUA, una complet diferită de angajamentele strategice tradiționale și de angajamentul Americii față de democrație, drepturile omului, reglementările internaționale".

În document sunt indicate 11 țări unde situația e "îngrijorătoare" și cărora trebuie să li se acorde o atenție sporită, din cauza tendinței negative înregistrate. Pe listă figurează Polonia, unde organizația a remarcat "tentative susținute a partidului Lege și Dreptate (PiS), aflat la guvernare, de a spori influența puterii asupra mass-media, a sistemului juridic, a funcționarilor publici și asupra sistemului educațional", Turcia, din cauza "consecințelor înregistrate în plan politic și al securității după tentativa de puci din iulie, care includ concedieri și arestări în masă", precum și China, unde "legile privind securitatea cibernetică au dus la sporirea supravegherii electronice" și unde "avocații și activiștii pentru drepturile omului și membrii cultelor sunt condamnați la ani grei de închisoare".

Raportul enumeră și câteva state ce trebuie monitorizate: Cehia, unde alegerile din octombrie vor duce la mărirea sau decăderea formațiunii populiste și naționaliste ANO, Danemarca, unde Parlamentul are în vedere o serie de legi care, dacă sunt adoptate, vor restricționa și mai mult drepturile imigranților și refugiaților, și SUA, unde campania electorală a lui Trump pune la îndoială viitorul rol al Americii în lume și abordarea libertăților civile.

AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 HOPA! Ce bănuieli are Denise Rifai? „Haideți la baie, domnule Dragnea! Să vedem ce-mi arătați! O luăm și pe Ir…

2 ALERTĂ Andrei Caramitru, dezvăluiri-ȘOC despre Sebastian Ghiță!

3 Găuretul PSD lovește iar! Ne mirăm că nu avem autostrăzi dacă decizia o iau asemenea personaje? Asta este cons…

4 VIDEO Deranj mare la PSD! Ieșirea dementă a lui Dragnea a fost văzută de milioane de români! Cu ură!

5 ALERTĂ Rareș Bogdan, mesaj în miez de noapte după gestul de jigodism al lui Dragnea: Mizeria asta umană vreți …

recomandări

Te ia DNA: Vasile Blaga

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Noi dovezi că pisicile conduc de fapt lumea