Frica de șefi și concursuri trucate: ce spun bugetarii despre munca la stat
Deși posturile din sectorul public rămân la mare căutare printre români datorită veniturilor stabile și a protecției pe care o oferă, climatul intern din instituțiile statului este dominat de suspiciune și reținere. Barierele la intrarea în sistem nu țin doar de blocajele legislative privind posturile, ci și de convingerea larg răspândită că selecția candidaților nu este mereu cinstită.
Bugetarii recunosc că multe concursuri de angajare sunt făcute doar de ochii lumii Foto: eJobs
Tăcerea impusă: două treimi dintre bugetari se tem să vorbească
O problemă majoră scoasă la iveală de un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP este autocenzura. În total, 66,2% dintre cei chestionați resimt o apăsare când vine vorba despre libera exprimare la locul de muncă. Dintre aceștia, 21,7% evită într-o măsură foarte mare să își prezinte deschis opiniile de teama unor repercusiuni în carieră, 20% au aceeași atitudine într-o mare măsură, iar 24,5% recunosc că se cenzurează într-o oarecare măsură. Doar 11,8% dintre respondenți susțin că nu se confruntă deloc cu astfel de rețineri.
Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele APSAP, semnalează că fenomenul afectează grav mecanismele de funcționare ale aparatului de stat, explicând că această frică generalizată creează un mediu în care deficiențele nu mai pot fi semnalate la timp, iar deciziile manageriale ajung să nu mai fie puse la îndoială de nimeni.
Concursurile publice, privite ca „teatru administrativ”
Nivelul de scepticism față de corectitudinea recrutărilor este copleșitor: 54,7% dintre funcționari sunt convinși că o parte a concursurilor pentru posturile publice sunt pur formale, câștigătorii fiind stabiliți dinainte. Concret, 34,4% afirmă că asemenea practici se întâlnesc ocazional, în timp ce 20,3% consideră că aranjamentele sunt o regulă frecventă. În schimb, doar un sfert dintre salariați (26,6%) exclud categoric o astfel de posibilitate.
„Practic, aproape 55% dintre bugetari cred că cel puțin o parte dintre concursurile publice sunt teatru administrativ. Rezultatele indică astfel o problemă de încredere în sistemul de recrutare din administrația publică, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre angajații chestionați pun sub semnul întrebării corectitudinea cel puțin a unei părți dintre concursuri”, a punctat Bogdan-Costin Fârșirotu.
Datele relevă că experiența aduce cu sine un grad mai ridicat de dezamăgire. Veteranii cu peste un sfert de secol în sistem văd cel mai des concursuri trucate: 35,9% spun că apar uneori, iar 22,7% susțin că se întâmplă frecvent, doar 23,8% mai având încredere deplină în corectitudinea procedurilor. Prin comparație, printre debutanții cu mai puțin de patru ani de vechime, procentul celor convinși că toate examenele sunt reale atinge 29,9%.
O diferențiere vizibilă apare și în funcție de salarii: 33,9% dintre angajații care depășesc pragul de 9.000 de lei lunar afirmă că nu au fost martori la selecții trucate. La polul opus, printre bugetarii plătiți cu sub 5.000 de lei net, doar 24,9% cred în corectitudinea procedurilor de recrutare, aceștia fiind mult mai neîncrezători în sistem.
Reorganizările pe hârtie nu produc schimbări
Deși autoritățile promovează restructurările ca soluții universale pentru modernizarea aparatului de stat, aproape trei sferturi dintre angajați (72,8%) declară că nu au simțit efecte reale. Dintre aceștia, 35,3% afirmă că nu a existat nicio reformă veritabilă în instituțiile lor, iar 37,5% au perceput reorganizarea drept una neutră, fără impact asupra activității curente.
În plus, un procent de 20,4% dintre salariați susțin că modificările birocratice le-au îngreunat și complicat munca. Prin contrast, doar 6,8% dintre respondenți au observat un impact pozitiv concret, care să le eficientizeze sarcinile zilnice.
Cu toate acestea, privită per ansamblu, percepția privind administrația din ultimii cinci ani tinde spre pozitiv: 45,6% consideră că s-au înregistrat mici progrese, iar 11,8% vorbesc de îmbunătățiri majore, ajungându-se la un total de 57,4% opinii favorabile. Alți 28,4% apreciază că situația nu s-a schimbat, în timp ce 14% reclamă o degradare a serviciilor. Această perspectivă este împărtășită în mod similar atât de cei cu atribuții de conducere (46,6% văd mici îmbunătățiri), cât și de personalul de execuție (45,5%).
Statul rămâne mai generos la salarii decât privatul
Conform cifrelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru luna aprilie 2025, venitul mediu net din sistemul bugetar a fost de 5.948 de lei, depășind cu 6,7% media sectorului privat, care se situa la 5.572 de lei. Decalajul s-a diminuat însă semnificativ comparativ cu 2024, an în care salariile de la stat erau cu 12,8% mai mari.
Discrepanțele depind substanțial de profilul de activitate:
- Educație: lefurile medii nete din sistemul de stat au ajuns la 5.840 de lei, față de 3.524 de lei în învățământul privat.
- Sănătate și asistență socială: 5.212 lei la stat, comparativ cu 4.227 de lei în mediul privat.
- Transporturi și depozitare: angajații publici au încasat în medie 6.655 de lei, în timp ce în companiile private media a fost de 3.903 lei.
Există însă și sectoare private în care veniturile depășesc lejer mediul bugetar. În industria tehnologiei informației și telecomunicații, câștigul mediu net privat a atins 10.640 de lei, spre deosebire de 6.059 de lei la stat. De asemenea, în activitățile de editare și producție media, privatul a asigurat o medie de 8.870 de lei net, față de doar 5.806 lei înregistrați în sectorul public.
Explorează subiectele:
