Compania rusă Gazprom Neft a ajuns la un acord pentru vânzarea participației sale majoritare în Naftna Industrija Srbije (NIS), cea mai mare companie de petrol și gaze din Serbia, către grupul energetic maghiar MOL, tranzacția fiind condiționată de aprobarea autorităților americane responsabile de sancțiuni.

NIS operează singura rafinărie de petrol din Serbia/FOTO:Arhiva

NIS, care operează singura rafinărie de petrol din Serbia, a fost afectată de sancțiunile impuse de Statele Unite sectorului energetic rus în luna octombrie. În urma acestora, rafinăria de la Pancevo, care asigură peste trei sferturi din necesarul de combustibil al țării, și-a suspendat activitatea la începutul lunii decembrie.

Operațiunile au fost reluate duminică, după aproape două luni de întrerupere, în urma unei decizii luate pe 31 decembrie de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al SUA (OFAC), care a acordat NIS o derogare temporară de la sancțiuni. Totodată, compania a primit autorizația de a negocia vânzarea participației de 56,15% deținută de Gazprom Neft până la data de 24 martie.

Potrivit postului public de televiziune RTS, MOL a semnat deja un acord obligatoriu cu Gazprom Neft pentru preluarea acestui pachet majoritar. În paralel, Compania Națională de Petrol din Abu Dhabi (ADNOC) poartă discuții pentru a intra în acționariatul NIS ca investitor minoritar.

Directorul general al MOL Group, Zsolt Hernady, a declarat că tranzacția se înscrie în strategia companiei de consolidare a securității energetice regionale.

„În calitate de furnizor regional de energie de încredere, dorim să contribuim la dezvoltarea Europei Centrale și de Sud-Est. Avem o cooperare profesională excelentă cu partenerii noștri din Serbia de mulți ani”, a afirmat Hernady într-un comunicat.

El a adăugat că „suveranitatea energetică a țărilor fără ieșire la mare depinde de cooperarea dintre rafinării locale puternice, care funcționează previzibil, și parteneri internaționali solizi”, motiv pentru care MOL se află în negocieri cu ADNOC.

Semnarea finală a contractului de vânzare-cumpărare este programată pentru 31 martie, însă tranzacția nu poate fi finalizată fără acordul explicit al autorităților americane care supraveghează regimul de sancțiuni.

Acordul prevede, de asemenea, majorarea participației statului sârb în NIS de la 30% la 35%.

Ungaria, considerată cel mai apropiat aliat al Moscovei în interiorul Uniunii Europene, rămâne dependentă de gazele rusești și s-a opus în repetate rânduri inițiativelor europene menite să forțeze Rusia să negocieze încetarea războiului din Ucraina. Totuși, luna trecută, Budapesta a semnat un acord pe cinci ani pentru livrări de gaz natural lichefiat (LNG) cu gigantul energetic american Chevron, indicând o posibilă diversificare a surselor de energie.