Gențiana, cabana legendară din Retezat, mistuită într-un incendiu: „Au iubit-o generații întregi de oameni ai muntelui”

Un incendiu a distrus complet cabana Gențiana din Retezat, unul dintre cele mai apreciate locuri din Parcul Național Retezat și un refugiu aproape legendar pentru călătorii pe munte. Dispariția, după cinci decenii, a cabanei din Retezat a fost o veste tulburătoare pentru pasionații de drumeții.

Timp de mai multe decenii, alături de complexul Pietrele din Parcul Național Retezat, cabana Gențiana a fost unul dintre reperele rezervației înființate în anul 1935, într-unul dintre cele mai sălbatice locuri ale României.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 9 mai 2026, un incendiu izbucnit din cauza unui coș necurățat a transformat locul în cenușă. Alertați, pompierii au întâmpinat dificultăți în a ajunge în timp util la cabana montană, aflată la cota 1.672 de metri. Drumul din Parcul Național Retezat este accesibil până în vecinătatea cascadei Lolaia, din zona Cârnic – Pietrele. De aici, călătorii pot continua traseul doar pe jos, pe valea pârâului Pietrele, spre cabanele Pietrele și Gențiana, aflate la cel puțin o oră și jumătate de mers pe jos, în condiții normale.

În timpul nopții, accesul devine și mai dificil. Dacă până la Pietrele există un drum forestier, care poate fi parcurs extrem de greu, până la Gențiana traseul urcă pe poteci, prin pădure. Astfel, chiar și cabanierii care au în grijă locul au fost nevoiți să transporte, în ultimii ani, lemne de foc cu ajutorul elicopterului.

În toiul nopții, spre locul evenimentului, pompierii au pornit cu o autospecială de stingere cu apă și spumă și o autospecială de primă intervenție și comandă, dar nu au putut continua drumul decât pe jos, începând din zona cascadei Lolaia.

„Traseul de munte parcurs de pompieri pedestru a durat aproape 3 ore. Colegii noștri au ajuns la locul intervenției în jurul orei 2.30. Cabana, cu o suprafață de aproximativ 250 metri pătrați, a ars în totalitate. Focarele existente au fost lichidate și astfel a fost eliminat riscul propagării incendiului la vegetația din jur și la pădure. În momentul producerii evenimentului, în cabană nu se aflau persoane. Din cercetările efectuate la fața locului, cel mai probabil incendiul a izbucnit din cauza coșului de fum necurățat”, a informat Inspectoratul pentru Situații de Urgență Hunedoara.

Nici salvamontiștii nu au putut face prea mult pentru oprirea incendiului. Construită pe baza unui refugiu montan, cabana, cu o capacitate de peste 40 de locuri, funcționa permanent, fiind administrată în ultimii ani de Asociația Floarea Reginei din Valea Jiului.

„Începem dimineața cu o veste tristă pentru Parcul Național Retezat și pentru toți iubitorii muntelui. Din păcate, în noaptea trecută, Cabana Gențiana a fost cuprinsă de flăcări.

Colegii noștri rangeri au încercat să sară în ajutor, însă, din nefericire, focul s-a extins rapid și nu a mai putut fi salvat nimic. Cabana Gențiana a fost, pentru mulți turiști și iubitori ai Retezatului, mai mult decât un simplu loc de popas — un reper al muntelui, al amintirilor și al aventurilor petrecute în inima naturii. Astăzi, comunitatea montană pierde un simbol al acestor locuri”, a transmis administrația Parcului Național Retezat.

Regretele iubitorilor de munte

Vestea dispariției cabanei a fost primită cu tristețe de iubitorii muntelui. Mulți dintre ei și-au exprimat regretul față de distrugerea locului de popas din care au pornit spre crestele înzăpezite, aflate la peste 2.500 de metri, ale Retezatului și spre lacurile sale glaciare.

Zăganul, vulturul bărbos dispărut din Carpați. Povestea „spărgătorului de oase” care a stăpânit cerul Retezatului

„Indiferent de ce s-a întâmplat acolo, Gențiana trebuie să existe!”, a scris unul dintre foștii săi oaspeți.

Alți români s-au oferit să doneze bani pentru reconstrucția ei. Daniel Morar, un pasionat al fotografiilor și călătoriilor pe munte, a povestit pe pagina sa de Facebook ce a însemnat cabana Gențiana pentru el.

„Aproape că pare ireal să vorbesc despre Cabana Gențiana la timpul trecut. Și totuși, poate că adevăratele cabane nu sunt cele din lemn și piatră, ci cele pe care le purtăm în memorie, adăposturi construite din amintiri, furtuni, prietenii și nopți petrecute sub liniștea crestelor.

Am pierdut șirul dăților în care am trecut pe la Gențiana. Uneori nici măcar nu i-am făcut o fotografie, grăbit să ajung mai sus, spre creastă. Alteori am intrat doar pentru un ceai fierbinte și câteva vorbe schimbate la mesele ei de lemn, iar în câteva rânduri am rămas peste noapte, ascultând liniștea muntelui și trosnetul vechi al cabanei în întuneric”, scrie Daniel Morar.

Acesta a relatat că, înainte cu o săptămână de incendiu, a trecut din nou pe la Gențiana, urcând spre creste.

„La întoarcere, cabana stătea într-o lumină blândă de seară, cu ultimele raze atingând poiana și pereții ei atât de familiari. Mi-a venit atunci să mă opresc și să îi fac câteva fotografii mai atent gândite, dar am lăsat pe altă dată. Mi-am spus că voi mai avea timp, că vor mai exista alte seri, poate cu o lumină și mai frumoasă. Și totuși, aceea avea să fie ultima imagine pe care i-am făcut-o, grăbit să cobor mai repede spre vale. De acum înainte, Gențiana, cea pe care au cunoscut-o și au iubit-o generații întregi de oameni ai Retezatului, va mai dăinui doar în lumina amintirilor noastre. Poate că, asemenea Păsării Phoenix și altor cabane renăscute din cenușă, va învia cândva din nou. Însă cabana aceea veche, din bârne înnegrite de vreme și încărcată de poveștile atâtor drumeți, va continua să trăiască doar în sufletele celor care au cunoscut-o”, a scris Daniel Morar.

Cabana Gențiana, reper al Retezatului din anii '70

Refugiul Gențiana a fost construit la începutul anilor ’70, la cota 1.670 de metri, și, cu timpul, a devenit un loc legendar al Retezatului. Era ultimul popas pentru cei care porneau pe traseele clasice ale Retezatului. Cabana de pe valea Pietrele a se află lângă liziera superioară a pădurii, la 1.670 de metri, şi este folosită ca punct de plecare spre lacurile glaciare din Retezat.

Vacanțele cu cortul în natură cuceresc Europa. Cum a apărut și cum s-a stins moda campingului în România

Unul dintre traseele populare care porneau de aici era Cabana Gențiana (1.670 de metri altitudine) – Tăul Dintre Brazi (circa 1.710 metri) – Lacul Galeș (circa 1.990 de metri) – Șaua Vârfului Mare (2.370 de metri) – Porțile Închise (circa 2.280 de metri) – Șaua Păpușa (2.370 de metri) – Vârful Păpușa (2.508 metri) – Șaua Pelegii (2.285 de metri) – Vârful Peleaga (2.509 metri) – Lacul Bucura (2.041 de metri) – Șaua Bucurei (2.206 metri) – Tăul Pietrele (1.990 de metri) – Cabana Gențiana (1.670 de metri).

La 40 de minute de Gențiana, altă cabană legendară, Pietrele, ridicată în anii ’30, avusese aceeași soartă în urmă cu două decenii. Cabana Pietrele din Retezat, aflată la 1.480 de metri, a fost construită în anul 1936 de clubul de turism Touring Club din Deva, în vremea în care o suprafață de circa 100 de kilometri pătrați din Munții Retezat devenea primul parc național din România.

Cabana Pietrele din Retezat și, mai târziu, cabana Gențiana au rămas, în deceniile următoare, locuri preferate ale drumeților care porneau de aici pe traseele cele mai populare din Parcul Național Retezat.

Cabana Pietrele era legată, prin văile Stânișoarei, Pietrele, Valea Rea, valea Vârfului Mare și culmea Lolăii, de cabanele Gențiana, Buta, Cheile Buții, Baleia, de Râușor și de Poiana Pelegii. Vechea cabană Pietrele a ars însă, în anul 2007, într-un incendiu izbucnit de la un horn deteriorat.

La Pietrele au rămas cabana Stânișoara și căsuțele din jur, care pot găzdui împreună peste 150 de oameni vara și circa 70 iarna. La Gențiana au rămas doar amintirile lăsate sau păstrate de turiști.