Ipoteza unui guvern minoritar, avansată de premierul Ilie Bolojan pe fondul blocajului reformelor economice, a declanșat un val de critici privind riscul de instabilitate financiară. În timp ce PSD invocă bariere constituționale și amenință cu moțiunea de cenzură, analiștii avertizează că un executiv fără majoritate ar deveni vulnerabil la șantaj politic.

Observația pemierului Ilie Bolojan, aceea că nu este exclus scenariul unui guvern minoritar, pune paie pe foc, în contextul tensiunilor generate deja de negocierile reformei pe administrație și pachetul de relansare economică, cu care Executivul trebuia inițial să vină în parlament înainte de adoptarea bugetului. Acum, cele două măsuri ar putea veni prin ordonanțe de urgență.

„Într-o situație de criză politică, am mai ajuns la guverne minoritare. Nu exclud ca acest lucru să se poată întâmpla, dar este de dorit să avem stabilitate politică și comportamente responsabile ale partidelor politice. O parte dintre indicatorii după care agențiile de rating, precum Fitch, acordă ratingul țării noastre țin de stabilitatea guvernării”, explică premierul într-un interviu la RFI.

„Dar acest lucru nu este de dorit și nu încurajez o astfel de situație”, subliniază totuși premierul.

Eurodeputatul Victor Negrescu, prim-vicepreședinte PSD și vicepreședinte al PE, explică pentru „Adevărul”, cu privire la posibilitatea instalării unui guvern minoritar în România, că ar însemna un risc de instabilitate și un mesaj periculos transmis către piețele financiare și inclusiv către partenerii europeni. „România astăzi trebuie, până la finalul lunii august, să finalizeze PNRR. Ne aflăm în ultima etapă de implementare a bugetului european multianual și avem și reforme importante de realizat pentru a menține stabilitatea cursului valutar, dar și reputația noastră pe piețe internaționale”.

„Aceste tipuri de mesaje sau de propuneri riscă să afecteze toate aceste obiective importante pentru România, să afecteze sau să pună sub semnul întrebării stabilitatea guvernamentală. Și eu cred că toți politicienii din România trebuie să fie extrem de prudenți înainte să transmită aceste tipuri de semnale, pentru că deja am trecut printr-o perioadă dificilă, a fost o perioadă dificilă peste care am trecut, tocmai prin menținerea acestei stabilități și în sensul acesta nu aș vrea să punem sub semnul întrebării sau să creăm elemente de risc în atingerea acestor obiective pe care le-am menționat”, mai punctează eurodeputatul.

Din PSD vine și o replică adresată direct premierului. Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, dă de înțeles că un guvern minoritar ar veni la pachet cu schimbarea premierului, indicând că trebuie să continue actuala formulă: „Aud că domnul Bolojan vehiculează ideea unui guvern minoritar. Nu de mult spunea că vrea „acasă”, dacă nu facem cum vrea el. Apoi s-a răzgândit și a zis că rămâne… sau pleacă, dacă este dat afară prin moțiune de PSD și AUR. Cert este că România nu funcționează pe principiul „vreau sau nu vreau”. Curtea Constituțională, prin decizia nr. 85/2020, a stabilit clar că nominalizarea aceluiași premier după ce un guvern a picat prin moțiune de cenzură este neconstituțională. Domnule Bolojan, guvernăm sau…?”

Șansele unui guvern minoritar

„Guverenele minoritare sunt permanent santajate din Parlament. Și nu pot supraviețui decât făcând compromisuri și mai mari decât le-ar face un guvern cum este acesta, de coaliție. Pentru că oricând poate exista o majoritate de contact care să facă o moțiune de cenzură. Cel mai probabil, guvernul Bolojan nici nu va apuca să spună un cuvânt și va veni moțiunea de cenzură din partea PSD, UDMR și AUR”, explică politologul Andrei Țăranu pentru „Adevărul”, punctând că e „foarte probabil” și ca „o parte din PNL să sprijine o asemenea moțiune de cenzură după marile tensiuni care au fost provocate de hotărârile domnului Bolojan”.

„Singurul lucru pe care ni-l spune această declarație este că domnului Bolojan a început să-i placă la Palatul Victoria”, concluzionează politologul.

Pe fondul tensiunilor de la guvernare, politologul subliniază că „PSD-ul încearcă în acest moment să facă o opoziție la baionetă, în special împotriva USR-ului, pentru ca atunci când se va face următoarea schimbare de prim-ministru în 2027 să nu aibă USR-ul la guvernare”.

O salvare pentru partidele guvernării?

În același timp, datele recente raportate în mai multe sondaje indică pierderi substanțiale ale electoratului marilor partide, PSD și PNL, care nu demult, în vara anului 2024, obțineau în alegerile comasate locale și europarlamentare, 48,55% pentru lista eurodeputaților, adică 4.341.686 de voturi. AUR, principalul partid de opoziție din Parlamentul României, ajungea atunci la 14,93%, cu 1.334.905 voturi.

Ultimele sondaje indică o creștere a AUR, care conduce deja în intențiile de vot de mai multe luni. Potrivit unui sondaj de opinie dat publicității de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), AUR ar obține 35% dintre voturi, urmat de Partidul Social Democrat, cu 23%, și Partidul Național Liberal, creditat cu 18%, potrivit unui sondaj de opinie dat publicității în weekend de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS).

Într-un sondaj INSCOP. 40.9% dintre alegători ar vota cu AUR. Pe locul doi sunt social-democrații. 18.2% au indicat că ar vota PSD. 13.5% ar vota cu PNL. 11.7% au indicat USR. Pentru UDMR ar vota 4.9% din alegători.

Politologul Andrei Țăranu indică faptul că, „dacă ar fi alegerile anticipate în acest moment, PNL, PSD și USR s-ar prăbuși. USR-ul am mari îndoieli că ar mai intra în Parlament. PNL-ul ar ajunge la o cifră și PSD-ul probabil la 10,1”.

În ciuda șanselor minime de viață ale unui guvern minoritar, formațiunile guvernării au totuși o șansă mai bună să modifice trendul sondajelor până la următoarele alegeri în afara guvernării. „În România, partidele de opoziție cresc ca Făt-Frumos. Problema este că ele nu știu să facă nimic altceva”, mai explică politologul Andrei Țăranu, punctând că principalele partide aflate la guvernare nu au schimbat nimic în acțiunile lor de mai mulți ani de zile. „Noi avem o criză uriașă a partidelor politice în România. Avem două partide de sistem care s-au blocat de multă vreme. S-au blocat la început anilor 2007, când am intrat în Uniunea Europeană. După ce am intrat în Uniunea Europeană nu s-a mai construit nimic politic în România. Nu există nici o viziune”, mai spune politologul.