Haos la Varșovia: președintele Nawrocki a forțat noaptea intrarea în Curtea Constituțională
Curtea Constituțională din Polonia Foto: X
Sediul celei mai înalte instanțe constituționale din Polonia, un palat crem din inima Varșoviei, a devenit epicentrul bătăliei pentru controlul țării. Înconjurată de cordoane de poliție și manifestanți, clădirea găzduiește un conflict fără precedent: în timp ce cabinetul liberal al lui Donald Tusk încearcă să anuleze modificările impuse anterior de partidul Lege și Justiție (PiS) pentru a readuce instituția în acord cu normele europene privind statul de drept și imparțialitatea, tabăra președintelui Karol Nawrocki acuză o veritabilă lovitură de stat și luptă, inclusiv la propriu, pentru a menține în funcții judecătorii apropiați de PiS.
Intervenție prezidențială la miezul nopții
Actualul blocaj a izbucnit după ce președintele Nawrocki a decis să aleagă discreționar pe care dintre cei opt judecători desemnați de Parlament îi va învesti în funcție, un gest catalogat de critici drept o încălcare gravă a Constituției. În paralel, președintele Curții, Bogdan Święczkowski, a blocat accesul noilor magistrați în instituție. Situația a escaladat vineri, când Anna Korwin-Piotrowska, prevalându-se de poziția sa de judecător cu cea mai mare vechime, a decis suspendarea lui Święczkowski și a adjunctului acestuia, Bartłomiej Sochański.
Reacția șefului statului a fost una extremă. Aflat în drum spre Senegal pentru o vizită oficială, Nawrocki a ordonat întoarcerea aeronavei prezidențiale în timp ce survola Spania, revenind de urgență la Varșovia. Sâmbătă, la ora 1 noaptea, președintele a descins la sediul Tribunalului. Imaginile video surprinse la fața locului îl arată pe Nawrocki forțând intrarea în clădire și trecând cu forța pe lângă judecătoarea Korwin-Piotrowska. De cealaltă parte, aliații președintelui susțin contrariul, acuzând-o pe Korwin-Piotrowska și pe alți magistrați că ar fi inițiat un contact fizic nepermis cu șeful statului.
Tensiunile au atins un nou vârf marți, când cei opt judecători sprijiniți de coaliția lui Tusk s-au reunit pentru a vota bugetul instituției și pentru a demara procedurile disciplinare împotriva conducerii suspendate, reprezentate de Święczkowski și Sochański. Între timp, Święczkowski a anunțat că nu recunoaște autoritatea magistraților care vor să preia controlul, considerându-se în continuare președinte în exercițiu și promițând că se va prezenta zilnic la porțile instituției pentru a solicita accesul înăuntru.
Reacția lui Donald Tusk și amenințarea „forțelor externe”
Premierul Donald Tusk a transmis luni că deblocarea situației nu necesită modificări ale Constituției, ci doar respectarea ei. Potrivit șefului guvernului, președintele Nawrocki are obligația constituțională de a-i recunoaște pe magistrații aleși legal de Parlament și de a le permite preluarea mandatelor. Tusk l-a acuzat pe șeful statului că provoacă deliberat o confruntare cu potențiale costuri uriașe pentru Polonia.
„Conflictul poate fi rezolvat simplu și fără modificări constituționale”, a punctat premierul, avertizând totodată că statul democratic nu va ceda în fața manifestărilor violente, indiferent „cât de puternice ar fi forțele externe” care oferă sprijin partidului PiS și formațiunilor de extremă dreapta.
În replică, liderii opoziției folosesc criza pentru a cere plecarea guvernului. Zbigniew Bogucki, șeful cancelariei prezidențiale, a descris luni disputa drept „o bătălie pentru democrația Poloniei”, în timp ce vicepreședintele PiS, Przemysław Czarnek, i-a cerut direct demisia lui Tusk: „Soluția e foarte simplă. Demisionați, președintele convoacă noi alegeri și oamenii decid. Nu ne veți intimida și nu vom da înapoi”.
Opoziția de dreapta face front comun în stradă
Protestele din fața Curții Constituționale au oferit prilejul unei apropieri fără precedent între diversele facțiuni ale dreptei poloneze, în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor. La manifestații au participat fostul premier Mateusz Morawiecki, liderul libertarian Sławomir Mentzen, dar și cofondatorul PiS, Jarosław Kaczyński. Acesta din urmă s-a fotografiat într-un selfie alături de Grzegorz Braun, un militant extremist cu viziuni antisemite și promotor al scoaterii Poloniei din UE („Polexit”), deși în trecut Kaczyński exclusese categoric orice colaborare la guvernare cu acesta. De altfel, chiar săptămâna trecută, liderul PiS a adus în discuție scenariul unui Polexit.
Deși programele lor politice sunt diferite, dorința de a înlătura actualul executiv îi unește, după cum a explicat pentru POLITICO Anna Bryłka, vicepreședinta formațiunii Confederația, conduse de Mentzen: „Programele noastre diferă în multe privințe. Dar încheierea guvernării premierului Tusk este obiectivul comun fundamental”.
Calculele electorale arată o cursă strânsă. Deși Coaliția Civică a lui Donald Tusk ocupă primul loc în agregatorul de sondaje POLITICO, partenerii săi de coaliție mai mici riscă să nu atingă pragul electoral pentru viitorul Parlament. Un astfel de scenariu ar permite revenirea la putere a PiS alături de alte partide de dreapta, dacă liderii acestora reușesc să colaboreze. Pe de altă parte, gravitatea crizei constituționale ar putea reactiva electoratul lui Tusk, care devenise apatic și dezamăgit de ritmul lent în care guvernul a reușit să repare statul de drept.
Borys Budka, fost ministru al Justiției și actual europarlamentar din partea Coaliției Civice, avertizează asupra riscurilor majore pe care le implică viitorul scrutin: „Aceste alegeri vor fi decisive pentru democrația poloneză. Dacă o coaliție de dreapta ar veni la putere, ar elimina instituțiile independente care îi pot trage la răspundere și ar scoate Polonia din Uniunea Europeană, lucru despre care au vorbit deschis”.
Totuși, analiștii politici privesc cu rezervă soliditatea acestei alianțe de conjunctură a opoziției. Ben Stanley, politolog în cadrul Universității SWPS din Varșovia, a subliniat că, deși „criza oferă ambelor tabere o ocazie de a se coagula în jurul uneia sau alteia dintre părți”, unitatea dreptei ar putea fi de scurtă durată. „Începe să apară ideea că acum toată lumea se strânge în jurul lui Nawrocki și al PiS, dar mai e mult până la alegeri. Iar acestea sunt partide care, în multe privințe, sunt chiar mai eterogene ideologic decât partidele coaliției de guvernământ”, a explicat expertul pentru Politico.
Zece ani de dispute pentru controlul justiției
Rădăcinile acestui blocaj instituțional coboară până în octombrie 2015. Atunci, încercând să prevină preluarea controlului de către PiS – care conducea în sondaje și avea să câștige alegerile din decembrie –, majoritatea parlamentară dominată de Platforma Civică a numit cinci judecători la Curtea Constituțională: trei pe locuri deja vacante și doi pentru posturi care urmau să se elibereze abia după scrutin.
Deși instanța a decis ulterior că desemnarea celor doi magistrați suplimentari a fost nelegală, noua majoritate formată de PiS a anulat în bloc toate cele cinci numiri. Conservatorii au desemnat alți cinci judecători, care au fost învestiți rapid de președintele de atunci, Andrzej Duda, un aliat al PiS, aruncând o umbră de ilegitimitate asupra celor trei magistrați instalați pe locurile care fuseseră ocupate legal anterior.
Timp de opt ani, guvernarea PiS a transformat profund arhitectura Curții prin schimbări de conducere, restricții procedurale și numiri controversate. Consecința a venit în decembrie 2025, când Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat că Tribunalul polonez nu mai întrunește criteriile unei instanțe imparțiale și independente, tocmai din cauza viciilor de procedură înregistrate cu un deceniu în urmă.
„Un Tribunal Constituțional independent este un obstacol în calea unui regim autoritar. De aceea Kaczyński a început în 2015 să demonteze justiția, vizând mai întâi Tribunalul. Dacă ar reveni la putere, ar face exact același lucru”, a subliniat europarlamentarul Borys Budka.
Deși Donald Tusk a preluat din nou conducerea guvernului în 2023 având ca principală promisiune refacerea statului de drept, demersurile sale legislative s-au lovit constant de refuzul fostului președinte Andrzej Duda și, ulterior, de opoziția actualului șef al statului, Karol Nawrocki, care a câștigat alegerile prezidențiale din 2025 beneficiind de susținerea PiS.
Explorează subiectele:
