HOPA! Dăncilă, vizită nelegală în SUA? De ce nu-și apără președintele prerogativele constituționale?

HOPA! Dăncilă, vizită nelegală în SUA? De ce nu-și apără președintele prerogativele constituționale?

Faptul ca nici pana astazi nu stim daca ambasadorul Romaniei la UE, Luminita Odobescu, a avut instructiuni scrise privind pozitia in COREPER la votul pentru seful Parchetului European si nici cum a votat dna Odobescu mi se pare absolut inadmisibil si de o gravitate care ar trebui sa se lase cu consecinte judiciare, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe  Ziare.com .

Votul acela nu a fost al dnei Odobescu pe persoana fizica. Nu este vorba de optiunea domniei sale sau a premierului Dancila. Votul acela a fost o dubla chestiune de stat. Pe de-o parte, este vorba despre pozitionarea Romaniei intr-o chestiune europeana importanta cu impact in timp asupra Romaniei, chiar si dupa ce dna Odobescu isi va fi incheiat misiunea, pe de alta parte, in mod special, este vorba despre un vot care priveste un cetatean roman.

Am vorbit cu persoane cu rang inalt in diplomatie, am vorbit cu fosti ministri de Externe cu mare experienta in diferite perioade ale istoriei recente si toti mi-au spus ca aceasta secretomanie nu se justifica sub nicio forma, nici legal, nici principial.

Exista posibilitatea ca Viorica Dancila sa fi jucat la doua capete. Pe de-o parte opozitie ferma la Laura Codruta Kovesi pentru audienta sa interna mai ales din PSD, pe de alta parte o pozitie rezonabila la Bruxelles, cu atat mai mult cu cat sunt informatii credibile ca premierul vizeaza pozitia de comisar european. Exista posibilitatea si ca dna Odobescu sa fi jucat la doua capete. E putin important, pentru ca oricum votul Romaniei nu a schimbat nimic, nici intr-un sens, nici in altul.

Problema este simptomul.

Diplomatii de cariera cu care am vorbit mi-au explicat ca asa-zisa bicefalitate a politicii externe a Romaniei este o prostie. Nu exista asa ceva. Politica externa a Romaniei este atributia constitutionala indubitabila a presedintelui Romaniei. De aceea, nicio decizie de politica externa nu poate fi luata fara aprobarea presedintelui tarii.

Iar procedura standard este, potrivit surselor cu care am discutat: aparatul tehnic al ministerului de Externe intocmeste un proiect de memorandum privind pozitia Romaniei, premierul il avizeaza, presedintele il aproba si abia dupa aceea e pus in practica la nivel guvernamental sau al misiunilor diplomatice.

Nu numai ca un ambasador sau un ministru de Externe nu are voie sa ia pozitii de politica externa fara aprobarea presedintelui, dar nici macar premierul nu poate sa o faca, chiar daca nu intotdeauna este vorba neapărat de un mandat formal.

Un fost ministru de Externe dintr-un guvern aflat in conflict cu presedintele tarii imi spunea ca pentru el intotdeauna seful era presedintele.

Adrian Nastase nu pleca in vizite externe fara discutii cu Ion Iliescu. Nici macar Calin Popescu Tariceanu nu trecea peste aceasta consultare cu Traian Basescu, chiar in perioada dura a relatiilor dinte cei doi. Victor Ponta, cat era de el taios in declaratiile despre Traian Basescu, venea la presedinte pentru a discuta pozitiile de stat.

Victor Ponta a avut si un moment de rebeliune, in 2012, cand a tinut mortis sa se duca la Consiliul european, o rebeliune care, atacata de Traian Basescu la CCR, a prilejuit Decizia nr 683/2012 care traseaza clar competentele in materie de politica externa:

"Potrivit art. 80 alin. (1) din Constitutie, Presedintele Romaniei reprezinta statul roman, ceea ce inseamna ca in planul politicii externe conduce si angajeaza statul. Acest text constitutional ii permite sa traseze liniile viitoare pe care statul le va urma in politica sa externa, practic sa ii determine orientarea in planul relatiilor externe, tinand cont, desigur, de interesul national. O atare conceptie este legitimata de caracterul reprezentativ al functiei, Presedintele Romaniei fiind ales de cetateni prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

In planul politicii externe, prim-ministrul are competenta constitutionala de a asigura realizarea politicii externe a tarii [art. 102 alin. (1) din Constitutie], ceea ce inseamna ca, in functie de orientarea stabilita de reprezentantul statului in plan extern, care este Presedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul sau, urmeaza sa implementeze in mod corespunzator masurile fata de care statul s-a angajat.
 

Prin urmare, Curtea constata ca rolul Guvernului in politica externa este unul mai degraba tehnic, el trebuind sa urmeze si sa indeplineasca obligatiile la care Romania s-a angajat la nivel de stat. Asadar, rolul Guvernului este unul mai degraba derivat, si nu originar, cum este cel al Presedintelui Romaniei; asadar, nefiind o putere delegata, ci proprie Presedintelui Romaniei, reprezentarea statului poate fi delegata, printr-un act de vointa expres, de catre acesta atunci cand considera necesar".

Deci presedintele este decidentul in materie de politica externa, guvernul este executantul si are o putere delegata de presedinte.

Orice instructiuni ar fi primit dna Odobescu de la Bucuresti, ele sunt nelegale cat timp nu au girul presedintelui. Tot ceea va face in SUA dna Dancila in afara de turism si campanie electorala este sub semnul intrebarii din punct de vedere legal, daca nu are mandat din partea titularului politicii externe, adica a presedintelui Romaniei.

La fel in cazul propunerii de comisar european. Comisarul roman nu este al guvernului, cu atat mai putin este pe persoana fizica. Este reprezentantul Romaniei, deci desemnarea lui este o chestiune de stat pe care in niciun caz nu si-o poate asuma guvernul pe cont propriu, fara acordul presedintelui.

Art. 19 din Legea nr. 373 / 2013 privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene prevede ca:

"(1) Parlamentul Romaniei va fi informat de catre Guvern in legatura cu nominalizarea persoanelor in vederea ocuparii unor functii in cadrul institutiilor Uniunii Europene.
(2) Comisiile de specialitate ale Parlamentului vor audia persoana nominalizata de Guvern pentru functia de membru al Comisiei Europene".

Daca raportam acest articol la Decizia nr 683/2012, guvernul face nominalizarea tehnica. Dar in procesul decizional, fiind o chestiune de politica externa, rolul principal ii revine presedintelui Romaniei, dupa care procedura e dusa mai departe de guvern.

Teza ca relatiile europene ar fi asimilate celor interne a fost rasturnata tot de CCR, in aceeasi decizie, potrivit careia UE este o uniune de state, nu o confederatie, nu o federatie.

Asistam asadar la o continua uzurpare si ceea ce surprinde cel mai tare este pasivitatea presedintelui. Dl. Iohannis nu ca avea dreptul, avea chiar obligatia sa o sune pe dna Odobescu, inca de la primul vot din COREPER, pentru a restabili legalitatea in privinta continutului votului.

In privinta propunerii de comisar e chiar mai rau. Presedintele nu numai ca nu a comunicat explicit in spatiul public si la Bruxelles ca este o propunere nelegala, nu numai ca nu a luptat pentru aceasta atributie, dar a si predat-o de buna voie, probabil pentru a se degreva de responsabilitatea unui portofoliu slab.

"Vreau sa subliniez si sa fie foarte clar: desemnarea si raspunderea pentru obtinerea unui portofoliu corespunzator apartine in integralitate Guvernului. Asa functioneaza lucrurile la noi. Guvernul desemneaza si negociaza pozitia de comisar", a spus presedintele Iohannis.

In mod normal, in baza Deciziei 683, toate actiunile de politica externa facute pe cont propriu de Viorica Dancila ar trebui atacate la CCR ca fiind conflicte de natura constitutionala. Asa dupa cum Curtea de Conturi ar putea fi interesata de decontarea din bani publici a tuturor deplasarilor externe la nivel de guvern care nu au la baza un momorandum semnat de presedinte.

Dar daca presedintele nu e primul care sa-si apere prerogativele, e greu ca altcineva sa o faca in locul domniei sale. Iar prerogativa neaparata este "uzucapata" cu mult mai repede decat o proprietate imobiliara.


Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 „Le-am spus atunci, foarte clar: Într-o lună începe războiul”

4 VIDEO Trebuie să vedeți asta! / Cine o avea interesul ca tot ce poate elimina Rusia din Ucraina să fie dat doar cu pipeta?

5 Nu le zice rău Ciucă...