Autorităţile locale ieşene susţin că nu a fost emisă nicio autorizaţie pentru demolarea Hanului Trei Sarmale, ci a fost emisă o autorizaţie de refuncţionalizare, reconfigurare şi extindere.

"E o situaţie cu care ne-am mai întâlnit: ori au construit, ori au demolat fără autorizaţie, ceea ce este o încălcare clară a Legii urbanismului. Colegii de la Poliţia Locală s-au deplasat la locaţia respectivă, s-au aplicat sancţiunile pe care le pot aplica. În cele din urmă trebuie să răspundă conform legislaţiei, pentru încălcarea unei norme legale. Eu cred că nu e bine, în condiţiile în care aveai un brand şi puteai să-l foloseşti pentru tine, ca afacere. Dacă nu a respectat legea, celelalte instituţii ale statului îşi vor spune cuvântul", a declarat, miercuri, primarul Mihai Chirica.

Reacţia vine după ce, marţi seara, Hanul Trei Sarmale a fost demolat cu ajutorul unui buldo-excavator. Proprietarul, Fio Group Company SRL a afişat în zonă un banner prin intermediul căruia anunţă că este un şantier în lucru şi că până la data de 12 decembrie 2023 vor fi efectuate "reparaţii capitale, refuncţionalizare, extindere Han Trei Sarmale, amenajare parcare, sistematizare, împrejmuire teren".

Potrivit primarului Mihai Chirica, nu există niciun fel de document care să permită demolarea imobilului.

"Au solicitat de la Primărie o autorizaţie pentru lucrări de reconfigurare şi extindere. Este chiar şi un PUZ care îi permitea acest lucru. În mod paradoxal, nu i-a spus nimeni că i-ar fi interzis. Clădirea nu era monument istoric, dar era o emblemă pentru cartierul Bucium, oricum atrăgea atenţia prin acest aspect. Nu a respectat aceste norme, este supus rigorilor legii", a declarat primarul Mihai Chirica.

Conform edilului, pentru a putea construi, proprietarul imobilului în care a funcţionat Hanul Trei Sarmale are nevoie de modificarea autorizaţiei.

"Nu mai există noţiunea de consolidare şi reconfigurare. Ce să mai reconfigurezi, ceea ce nu există? Trebuie să o ia de la zero. Autorizaţia nu mai are obiect", a precizat primarul Mihai Chirica.

Preşedintele Comisiei de Urbanism din Consiliul Local, arhitectul Iulian Nicolau, a declarat, prin intermediul unui comunicat de presă, că " Hanul Trei Sarmale a fost demolat abuziv fără să existe Autorizaţie de Demolare, conform consultărilor avute cu Direcţia de Arhitectură a Primăriei Iaşi".

"În autorizaţia emisă era prevăzută refuncţionalizarea hanului, expertiza din documentaţie spune despre măsuri de consolidare, în niciun caz de dezafectare. În expertiza din AC nu se propune decât desfiinţarea unui beci. În rest sunt măsuri de consolidare. Fac apel către factorii de justiţie abilitaţi să intervină imediat pt a reinstaura supremaţia legii în Municipiul Iaşi", spune, prin intermediul comunicatului de presă, arhitectul Iulian Nicolau, preşedintele Comisiei de Urbanism din Consiliul Local.

Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Iaşi, istoricul Bobi Apăvăloaei, a declarat, pentru AGERPRES, că imobilul în care a funcţionat până la începutul anilor '90 Hanul Trei Sarmale nu este monument istoric.

"Hanul Trei Sarmale din Iaşi nu era înscris în lista monumentelor istorice. Hanul Trei Sarmale din Iaşi nu a fost niciodată înscris în niciuna din listele de monumente istorice din judeţul Iaşi. El nu a fost prins nici în repertoriul bibliografic al localităţilor medievale din Moldova realizat de profesorul Nicolae Stoicescu în anul 1974. Respectiva lucrare are aproape o mie de pagini. Acolo sunt trecute toate monumentele din Moldova care se păstrau inclusiv în formă de ruină. Tot acolo erau incluse şi monumentele dispărute. Ce ştiu eu despre Hanul Trei Sarmale este că a fost refăcut în anii 1970-1972", a declarat directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Iaşi.

Conform acestuia, în repertoriul arheologic al judeţului Iaşi, la punctul Hanul Trei Sarmale este consemnat "cu ocazia reconstruirii hanului s-au făcut descoperiri arheologice, s-au descoperit morminte de inhumaţie fără inventar, probabil de rit creştin".

"Atunci au lucrat, în 1970-1972, doi profesori de aici de la Iaşi, Vasile Chirica şi Dinu Marin. Cu ocazia reconstruirii acestui han s-au făcut aceste descoperiri arheologice. Numele Hanul Trei Sarmale are o rezonanţă deosebită pentru ieşeni şi nu numai. Aici au poposit de-a lungul timpului numeroşi călători, drumeţi care veneau din părţile de sud ale ţării şi doreau să intre în Iaşi, capitala Ţării Moldovei, la vremea respectivă. Locul este vechi, încărcat de istorie şi de memorie, dar clădirea în sine a fost nouă. Vorbim despre ea la trecut pentru că tocmai a fost demolată. În ultimii 10-15 ani niciun proiect de reabilitare a acestei clădiri nu a fost trimis la comisia zonală şi regională a monumentelor istorice spre avizare la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi. Nefiind monument istoric şi nefiind într-o zonă de protecţie a unui monument istoric, certificatele de urbanism emise pentru acest obiectiv au însemnat refuncţionalizare, recondiţionare, extindere, nu a fost prevăzut cu aviz de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi", a explicat istoricul Bobi Apăvăloaei.

Acesta a spus că primele atestări privind Hanul Trei Sarmale sunt de la sfârşitul secolului XVII.

"Marele istoric Nicolae Iorga, într-unul dintre studiile sale, menţionează o dispută între doi negustori armeni în jurul anului 1690. Era un proces între cei doi armeni referitor la faptul cine să ţină acest han. El a trecut prin mai multe prefaceri. Cea mai cunoscută imagine a Hanului Trei Sarmale este lăsată de pictorul Emanuel Bagdasare. Este o imagine emblematică a acestui an, pictată în 1866. Ea a stat la baza reconstituirii Hanului Trei Sarmale din 1970, de către arhitectul Costiniu, un arhitect important la vremea lui care a lucrat la mai multe proiecte de refacere a unor monumente distruse în urma trecerii frontului Iaşi-Chişinău în perioada Celui De-al Doilea Război Mondial. În vara anului 1944 Iaşiul a fost supus la numeroase bombardamente. Chiar în 20 august 1944 aici s-au dus lupte grele. Mai bine de 4000 de clădiri reprezentative din centrul istoric al Iaşiului au fost distruse. După război, s-a încercat refacerea unora dintre ele. Cele care aveau o poveste frumoasă au fost refăcute. Ne referim la Hanul Bolta Rece, care este la fel de faimoasă în zonă, unde s-au păstrat în intergralitate beciurile de dedesubt. De aceea este trecut pe lista monumentelor istorice, păstrează vechile crame, vechile beciuri. Dar la Hanul Trei Sarmale probabil că în epocă nu a mai rămas nimic de recuperat, de înglobat, şi de asta nu a fost menţionat pe vreo listă de monumente istorice. Are doar o poveste frumoasă, nu şi o componentă veche palpabilă", a explicat directorul Direcţiei pentru Cultură Iaşi.

Istoricul Bobi Apăvăloaei a spus totodată că numele de "Trei Sarmale" nu a fost ales întâmplător.

"Sunt cărţi publicate despre acest han. Unele sunt publicate înainte de revoluţia din 1990, altele imediat după. Era un loc de trecere. Când plecai la drum din Iaşi către gurile Dunării, Bucureşti, mai departe, spre Istanbul, făceai o oprire la Hanul Trei Sarmale. Când veneai de departe şi doreai să intri în Iaşi, înainte de a intra în Iaşi, te opreai la Hanul Trei Sarmale şi luai o ultimă gustare. În felul acesta s-au ţesut multe poveşti. La fel ca Hanul Ancuţei, aflat la o răscruce de drumuri, care a fost la rândul lui afectat de trecerea frontului prin Moldova şi refăcut după război tocmai din dorinţa de a nu se pierde povestea şi de a rămâne în mentalul colectiv un reper. Potrivit tradiţiei, trei sarmale era gustarea oferită călătorilor, drumeţilor. E echivalentul unui fast food din ziua noastră. Mâncai repede trei sarmale şi plecai mai departe", a precizat istoricul Bobi Apăvăloaei. AGERPRES/(A, autor: Daniela Malache, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)

Distribuie Distribuie Comentarii