Implicațiile unui scandal major/A compromis Zelenski șansele partidului de opoziție Tisza de a-l da jos pe Viktor Orban?
Avertismentul președintelui Volodimir Zelenski la adresa premierului ungar Viktor Orbán, făcut zilele trecute, a intensificat tensiunile dintre Kiev și Budapesta, iar mulți analiști afirmă că declarațiile liderului ucrainean riscă să influențeze involuntar peisajul politic intern din Ungaria, scrie g4media.ro .
Afirmațiile lui Zelenski ar putea întări narațiunea lui Orbán despre apărarea suveranității Ungariei în fața presiunilor externe, slăbind în același timp poziția partidelor de opoziție care încearcă să îi conteste puterea în viitoarele alegeri și complicând eforturile Ucrainei de a obține sprijin politic în cadrul Uniunii Europene.
Informația pe scurt:
- Amenințările lui Zelenski la adresa lui Orbán au declanșat o criză diplomatică între Ucraina și Ungaria
- Disputa este legată de blocarea de către Budapesta a unui împrumut UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și de conflictul privind conducta petrolieră Drujba
- Guvernul ungar a reacționat dur, acuzând Kievul de șantaj și refuzând presiunile legate de războiul din Ucraina
- Liderul opoziției, Péter Magyar, a condamnat și el declarațiile lui Zelenski înaintea alegerilor din 12 aprilie
- Ungaria a suspendat exporturile de motorină către Ucraina și amenință cu oprirea altor livrări energetice
- Analiștii spun că scandalul ar putea întări poziția electorală a lui Orbán și slăbi opoziția
Declarații controversate
Tensiunile dintre Ucraina și Ungaria au escaladat brusc după ce președintele Volodimir Zelenski a lansat un avertisment neobișnuit de direct către premierul ungar Viktor Orbán. Disputa se învârte în jurul blocării de către Ungaria a unui pachet de împrumuturi al Uniunii Europene în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, fonduri pe care Kievul le consideră esențiale pentru continuarea efortului de război și pentru menținerea stabilității economice.
În cadrul unui briefing susținut după o ședință de lucru cu prim-ministrul și cu membrii Cabinetului de Miniștri de la Kiev joi, președintele Zelenski și-a exprimat speranța că premierul Orbán nu va bloca ajutorul din partea UE.
“Sperăm că o singură persoană din Uniunea Europeană nu va bloca cele 90 de miliarde de euro, sau prima tranșă din cele 90 de miliarde, astfel încât soldații ucraineni să aibă arme. În caz contrar, vom da adresa acestei persoane Forțelor noastre Armate, băieților noștri. Să-l sune și să vorbească cu el în limba lor,” a declarat Zelenski. Persoana la care a făcut referire președintele ucrainean a fost interpretată pe scară largă ca fiind premierul Orbán.
În cadrul aceluiași briefing, Zelenski a recunoscut de asemenea că din partea Uniunii Europene există apeluri neoficiale pentru restabilirea funcționării conductei petroliere Drujba, așa cum își dorește Orbán, iar în schimb ajutorul european ar urma să fie deblocat.
Conducta este nefuncțională din 27 ianuarie, când Kievul a declarat că o secțiune din regiunea Lviv, din vestul Ucrainei, a fost avariată de un atac cu rachete rusești. Budapesta și Bratislava susțin însă că Kievul blochează în mod deliberat tranzitul petrolului rusesc către țările lor, iar Ungaria amenință că va bloca împrumutul de asistență al Uniunii Europene până când transportul va fi restabilit.
Zelenski a mai declarat că “informațiile actuale arată că, în decurs de o lună până la o lună și jumătate, această conductă petrolieră poate deveni din nou operațională.”
“Dar asta nu înseamnă că tot ceea ce a fost distrus va fi complet restaurat,” a adăugat el, sugerând pentru prima dată că Kievul ar putea bloca intenționat conducta în viitor.
Remarca lui Zelenski a fost interpretată pe scară largă ca o amenințare îndreptată către Orbán, al cărui guvern a încetinit sau blocat în repetate rânduri inițiative ale UE de sprijinire a Ucrainei.
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a fost unul dintre oficialii de la Budapesta care a reacționat furios, scriind pe X că declarațiile lui Zelenski sunt “dincolo de orice limită.”
Șeful diplomației de la Budapesta a mai afirmat: “Aceasta este Ucraina. Acesta este genul de “cultură” care vine de la Kiev. Și acesta este omul pe care Bruxellesul îl admiră și țara pe care vor să o introducă rapid în Uniunea Europeană.”
Szijjártó a spus că “nimeni nu poate amenința Ungaria sau pe prim-ministrul său. Nimeni nu ne poate șantaja doar pentru că refuzăm să plătim prețul războiului Ucrainei și refuzăm să acceptăm prețuri mai mari la energie din cauza Ucrainei.”
Diplomatul ungur l-a acuzat, de asemenea, pe europarlamentarul german Manfred Weber că ar fi aliat cu partidul de opoziție ungar Tisza, care reprezintă o amenințare serioasă pentru partidul de guvernământ al lui Orbán, Fidesz, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din 12 aprilie. “Indiferent cât de mult (Zelenski) amenință și indiferent cât de strâns cooperează cu (președinta Comisiei Europene) Ursula von der Leyen și cu Manfred Weber, aliatul politic al partidului Tisza la Bruxelles, nu vom permite ca ei să târască Ungaria în război.”
Purtătorul de cuvânt al lui Orbán, Zoltán Kovács, a scris și el pe X: “Aceste amenințări și acest șantaj din partea (lui Zelenski) au depășit cu mult orice limită acceptabilă.”
În opinia lui Kovács, “când cineva amenință că va da adresa unei persoane soldaților ucraineni doar pentru că aceasta nu susține un alt pachet de arme de 90 de miliarde de euro, aceasta nu mai este diplomație, ci o amenințare deschisă.”
“Este revoltător. Emoțiile personale nu își au locul în astfel de chestiuni. Ungaria nu poate fi intimidată și nu vom ceda în fața șantajului,” a scris Kovács.
Amenințările lui Zelenski au fost condamnate și de liderul partidului de opoziție de la Budapesta, Tisza. Péter Magyar l-a apărat pe premierul Orbán, considerând că declarațiile președintelui Zelenski reprezintă amenințări.
“Niciun maghiar nu poate fi amenințat de liderul unei țări străine. Nici guvernul Orbán, nici viitorul guvern Tisza. De aceea, de aici, din Szarvas, îi cer președintelui Ucrainei să își clarifice cuvintele, iar dacă într-adevăr a spus acest lucru, să le retragă,” a declarat liderul Tisza.
În aceeași zi, la un alt eveniment, Magyar a cerut conducerii Uniunii Europene “să rupă toate relațiile cu Ucraina până când președintele Zelenski își explică declarațiile și își cere scuze Ungariei pentru afirmația făcută.”
Liderul opoziției ungare a mai spus că nici președintele Ucrainei, nici președintele rus Vladimir Putin nu îl vor putea șantaja, așa cum s-a întâmplat, potrivit lui, cu Orbán. El a subliniat că dictatorul rus sugerase anterior că petrolul rusesc ar ajunge în Ungaria dacă politica ungară ar fi “corectă.”
În dispută a intervenit și Comisia Europeană, care l-a mustrat vineri pe președintele ucrainean pentru declarațiile pe care Ungaria le-a interpretat drept o amenințare la adresa premierului Orbán.
“În mod specific în legătură cu comentariile făcute de președintele Zelenski, poziția Comisiei Europene este foarte clară: acest tip de limbaj nu este acceptabil. Nu trebuie să existe amenințări la adresa statelor membre ale UE,” a declarat Olof Gill, purtătorul de cuvânt adjunct al Comisiei, într-o condamnare rară a liderului de la Kiev.
Vorbind de la pupitrul din sediul Comisiei din Bruxelles, Gill a îndemnat ambele părți să reducă tensiunile.
“În acest moment există multă retorică escaladantă și inflamatoare. Considerăm că o astfel de retorică din partea tuturor nu este nici utilă, nici favorabilă atingerii obiectivelor comune pe care le avem aici,” a spus el, adăugând că Bruxellesul se află “în discuții active cu toate părțile” și îndemnându-le “să se calmeze puțin” și “să reducă tonul retoricii.”
Întrebat dacă Comisia intenționează să își exprime solidaritatea cu Orbán, purtătorul de cuvânt a spus că “nu are nimic de adăugat” în afară de declarațiile făcute anterior.
Comisia este concentrată pe menținerea unității în jurul unor obiective cheie, inclusiv intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului, avansarea unui împrumut major al UE pentru Ucraina și asigurarea securității energetice a blocului, a declarat Gill.
Contextul
Tensiunile dintre Ucraina și Ungaria au escaladat în ultimele săptămâni, în timp ce Budapesta continuă să blocheze pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Kiev. Principala nemulțumire a lui Orbán rămâne oprirea fluxului de petrol prin conducta Drujba, instalația prin care Ungaria își asigură majoritatea petrolului rusesc, despre care Budapesta crede că Kievul a oprit-o în mod deliberat. Oprirea ei a devenit un instrument de presiune politică în conflictul dintre Budapesta, Kiev și Bruxelles.
În februarie, ministrul Szijjártó a anunțat că țara sa va bloca al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei din cauza disputei care are în centru conducta Drujba.
Autoritățile ucrainene au declarat că conducta Drujba, care furnizează petrol către Ungaria și Slovacia, a fost avariată de un atac rusesc pe 27 ianuarie. Budapesta și Bratislava susțin însă că Kievul nu repornește intenționat conducta.
Șeful diplomației maghiare a amenințat, de asemenea, că va folosi dreptul de veto al Ungariei pentru a bloca un împrumut esențial de 90 de miliarde de euro, convenit de liderii UE în decembrie pentru a finanța apărarea Ucrainei împotriva forțelor ruse.
Drujba, care se întinde din estul Rusiei până în Europa Centrală și furnizează cantități semnificative de petrol pentru Ungaria și Slovacia. Experții spus că Drujba (“Prietenia”) este una dintre cele mai ample și mai longevive infrastructuri energetice din lume și reprezintă un element central în relația energetică dintre Rusia și Europa Centrală. Construită în anii 1960 pentru a conecta câmpurile petroliere sovietice de statele din blocul estic, rețeaua a fost concepută nu doar ca un proiect economic, ci și ca un instrument strategic de integrare și influență politică. Prin intermediul ei, milioane de tone de țiței au alimentat timp de decenii rafinăriile din Polonia, Germania, Slovacia, Ungaria și Cehia, consolidând o dependență structurală care continuă să aibă efecte în prezent.
Drujba pornește din vestul Rusiei și se împarte în două ramuri principale: una nordică, care traversează Belarus și ajunge în Polonia și Germania, și una sudică, care trece prin Ucraina și alimentează Slovacia, Ungaria și Cehia.
Cu o lungime de aproximativ 4.000 de kilometri, sistemul include stații de pompare, rezervoare și noduri de distribuție care mențin fluxul constant al petrolului pe distanțe foarte mari. Din punct de vedere tehnic, transportul prin conductă este eficient și relativ ieftin comparativ cu transportul maritim sau feroviar, ceea ce a făcut din Drujba o soluție atractivă pe termen lung pentru statele conectate.
Importanța conductei nu este doar logistică, ci și tehnologică. Multe rafinării din Europa Centrală au fost proiectate pentru a procesa un anumit tip de țiței rusesc, adaptându-și instalațiile la caracteristicile acestuia. Această specializare înseamnă că schimbarea furnizorului nu este un proces simplu; ea presupune investiții în modernizare și ajustări tehnice costisitoare. Din acest motiv, chiar și în contextul sancțiunilor europene adoptate după invazia Rusiei în Ucraina, unele state – Ungaria și Slovacia – beneficiază de derogări de la sancțiunile UE privind importurile de produse petroliere rafinate din Rusia.
În ultimii ani, conducta a devenit un punct sensibil în dezbaterea privind securitatea energetică a Uniunii Europene. Embargoul european asupra petrolului rusesc transportat pe cale maritimă a redus semnificativ fluxurile comerciale tradiționale, însă livrările prin conductă au continuat pentru anumite state membre. Această diferențiere a creat tensiuni politice interne, deoarece obiectivul strategic al reducerii dependenței de energia rusă s-a lovit de realitatea infrastructurală și economică a unor țări profund legate de Drujba.
Ramura sudică, care traversează Ucraina, adaugă o dimensiune suplimentară de vulnerabilitate. În contextul conflictului armat dintre Kiev și Moscova, infrastructura energetică a devenit o țintă frecventă a atacurilor, iar orice avarie la stațiile de pompare sau la rețeaua electrică poate afecta fluxul de petrol.
Pe de altă parte, comentatorii spus că, plan geopolitic, Drujba simbolizează interdependența energetică creată în timpul Războiului Rece și perpetuată în perioada post-sovietică. Pentru Rusia, exporturile de petrol reprezintă o sursă majoră de venit bugetar, iar infrastructura de transport către Europa a fost mult timp o pârghie strategică. Pentru statele europene conectate, stabilitatea fluxului prin conductă a însemnat predictibilitate și costuri reduse, dar și o expunere semnificativă la deciziile politice ale Moscovei.
După ce Ungaria a blocat ajutorul de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, liderii europeni și oficialii ucraineni au reacționat cu indignare. Premierul Orbán “demonizează Ucraina pentru câștig politic intern în Ungaria,” a declarat în acel moment ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha. “Cerem Budapestei să înceteze să tragă Ucraina în politica internă a Ungariei.”
Aceasta în condițiile în care Ungaria organizează alegeri generale în 12 aprilie, iar partidul de guvernământ Fidesz al lui Orbán este în scădere în sondaje. Orbán, care se află la putere de aproape două decenii, este condus cu 10 procente de principalul partid de opoziție, Tisza. Potrivit sondajului realizat între 31 ianuarie și 6 februarie, 48% dintre alegătorii deciși susțin Tisza, față de 38% pentru Fidesz.
Formațiunea condusă de Péter Magyar promite combaterea corupției, deblocarea fondurilor europene înghețate pentru stimularea economiei și consolidarea relațiilor cu UE și NATO.
Comentatorii de la European Interest au spus că votul din aprilie ar putea avea consecințe majore pentru politica europeană. Premierul Orbán, considerat un aliat al președintelui Putin și apropiat al președintelui american Donald Trump, s-a aflat frecvent în conflict cu Uniunea Europeană, care îl acuză că subminează normele democratice în Ungaria.
Deși a adoptat măsuri menite să atragă sprijin electoral după trei ani de stagnare economică și cele mai ridicate rate ale inflației din UE, Orbán desfășoară o amplă campanie de dezinformare împotriva partidului Tisza, pe care îl acuză că ar fi “omul Bruxelles-ului” în Ungaria.
O eventuală înfrângere a lui Orbán ar avea și o puternică valoare simbolică pentru Europa, deoarece ar slăbi atât guvernele de extremă dreapta din Slovacia și Cehia, cât și familia politică europeană a extremei drepte în ansamblu.
În acest context, ministrul Szijjártó a acuzat Kievul că încearcă să provoace o criză energetică în Ungaria înaintea alegerilor.
“Nu există niciun motiv tehnic sau operațional care să împiedice reluarea tranzitului de petrol,” a spus Szijjártó. “Este, prin urmare, evident că decizia Ucrainei este pur politică, o încercare de a pune presiune pe Ungaria în coordonare cu Bruxelles-ul și opoziția ungară. Nu vom ceda șantajului.”
Kievul și aliații săi cer de mult timp țărilor europene să renunțe la petrolul rusesc, întrucât profiturile energetice ale Moscovei alimentează bugetul său de război, a scris Politico. Majoritatea au făcut acest lucru, cu excepția Ungariei și Slovaciei.
Pe măsură ce schimbul de replici a continuat, ministrul Sybiha a declarat că Ungaria și Slovacia ar trebui “să-și trimită îngrijorările la Kremlin”.
Potrivit Center for the Study of Democracy, un institut european de politici publice, petrolul rusesc a reprezentat 92% din importurile energetice ale Budapestei anul trecut. Orbán a susținut frecvent că țara sa nu are alternative viabile la importurile din Rusia.
Potrivit autorităţilor ucrainene, oleoductul Drujba a fost avariat de lovituri ruseşti la sfârşitul lunii ianuarie la Brodî. Însă premierul de la Bratislava, Robert Fico , citând rapoarte ale serviciilor secrete slovace, a afirmat că lucrările de reparaţie sunt încheiate, acuzând guvernul ucrainean că nu reia livrările pentru a exercita un “şantaj” asupra Ungariei, întrucât Orban refuză să o susţină în războiul cu Rusia şi se împotriveşte unei aderări viitoare a Ucrainei la UE.
Represalii
În acest context, trebuie spus că Ungaria poate bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro deoarece una dintre cele trei piese legislative care stau la baza ajutorului financiar necesită unanimitatea UE pentru a extinde marja bugetului pe termen lung al Uniunii, necesară emiterii împrumutului.
Reamintim că liderii europeni au convenit în decembrie 2025 asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanţat prin emiterea de datorie comună a UE, dar pe care Ucraina îl va rambursa numai dacă Rusia îi va plăti “reparaţii de război” şi care va fi garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Trei dintre acestea, respectiv Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia, au cerut şi au obţinut o scutire de la participarea la mecanismul de garantare a împrumutului, ameninţând că în caz contrar l-ar fi putut bloca prin veto.
Premierul Orban a spus că acest împrumut nu va fi niciodată rambursat de Ucraina, întrucât Rusia nu va dori să-i plătească reparaţii de război, caz în care statele UE garante vor trebui să-l plătească în final.
Împrumutul va avea dobândă zero pentru Ucraina, dobânda urmând să fie suportată tot din bugetul comunitar. Din cele 90 de miliarde de euro, 30 de miliarde vor putea fi folosite de Ucraina pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, iar 60 de miliarde pentru achiziţia de echipamente militare, furnizate cu prioritate de ţările europene.
De asemenea, ca răspuns la acțiunile guvernului de la Kiev, Ungaria a suspendat exporturile de motorină către Ucraina până când tranzitul de petrol către Ungaria prin conducta Drujba va fi restabilit.
În plus, Budapesta a declarat că ia în considerare oprirea exporturilor de electricitate și gaze către Ucraina dacă Kievul nu reia livrările de petrol rusesc către țară prin această conductă.
După izbucnirea emoțională de joi, Zelenski a declarat că este pregătit să repare și să repornească conducta într-o lună dacă UE solicită oficial acest lucru și dacă Orbán promite să deblocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro.
Analiștii se așteaptă ca Ucraina să rămână fără fonduri până la sfârșitul lunii martie, în timp ce continuă să reziste invaziei pe scară largă a Rusiei, iar liderii UE au promis că vor acoperi nevoile financiare ale Kievului pentru următorii doi ani – un punct de presiune despre care Comisia consideră că explică parțial anxietatea lui Zelenski în legătură cu veto-ul și care ar fi putut provoca declarațiile sale controversate.
Disputa dintre Budapesta și Kiev a mai înregistrat un episod controversat în această săptămână, după ce Ucraina a acuzat Ungaria că ar fi răpit șapte angajați ai băncii de stat Oschadbank și că ar fi confiscat milioane în numerar și aur. Autoritățile fiscale din Ungaria au declarat că aceștia au fost reținuți sub suspiciunea de spălare de bani, după ce au fost opriți de forțele speciale TEK, care au descoperit în mașinile de transport valori numerar în valoare de 80 de milioane de dolari și 9 kg de aur.
Cei șapte ucraineni au fost eliberați și expulzați din Ungaria vineri.
Implicații
Potrivit comentatorilor străini, amenințările lui Zelenski la adresa lui Orbán evidențiază trei probleme interconectate: drumul dificil al Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană, calculele politice interne ale Ungariei înainte de alegeri și relația tot mai ostilă dintre Budapesta și Kiev.
Ambițiile Ucrainei de a se alătura Uniunii Europene depind în mare măsură de consensul politic dintre statele membre. Structura decizională a UE înseamnă că guvernele individuale – în special cele conduse de lideri puternici – pot întârzia sau complica inițiative majore.
Orbán a devenit cel mai constant critic al sprijinului necondiționat pentru Ucraina în interiorul blocului european. Așa cum am menționat anterior, Ungaria și-a folosit în mod repetat dreptul de veto pentru a încetini sancțiunile împotriva Rusiei, pentru a amâna pachete financiare și pentru a cere concesii de la Bruxelles.
Pentru Kiev, miza este enormă. Pachetul propus de 90 de miliarde de euro ar ajuta la susținerea armatei și economiei Ucrainei în timp ce continuă să reziste invaziei Rusiei.
Declarația lui Zelenski reflectă frustrarea tot mai mare a Kievului față de ceea ce percepe ca fiind obstrucționismul Ungariei. Însă amenințarea scoate la iveală și o vulnerabilitate strategică: drumul Ucrainei către UE depinde în cele din urmă de aprobarea unanimă a guvernelor pe care uneori le confruntă public.
Deși Kievul se bucură de un sprijin puternic din partea majorității statelor UE, poziția lui Orbán demonstrează că extinderea este la fel de mult o negociere politică pe cât este un proces tehnic.
Pe de altă parte, confruntarea se înscrie direct și în peisajul politic intern al Ungariei.
Orbán și partidul său, Fidesz, și-au construit o mare parte din legitimitatea internă pe o narațiune despre apărarea suveranității Ungariei împotriva presiunilor externe: fie ele din partea oficialilor de la Bruxelles, a celor din Washington (în timpul Administrației Biden) sau, din ce în ce mai mult, a celor de la Kiev.
Comentariile lui Zelenski îi permit guvernului lui Orbán să se prezinte ca fiind ferm în fața intimidării străine. Am citat mai sus declarația purtătorului de cuvânt al lui Orbán, Zoltan Kovacs, care a calificat rapid declarațiile președintelui ucrainean drept “amenințări și șantaj” inacceptabile, susținând că Ungaria “nu poate fi intimidată.”
Această interpretare ar putea consolida poziția politică internă a lui Orbán. Prezentând Ungaria ca fiind hărțuită de Ucraina și presată de Uniunea Europeană, guvernul întărește un mesaj care a rezonat cu o parte a electoratului ungar timp de mai bine de un deceniu.
Pe scurt, escaladarea retorică a lui Zelenski ar putea, fără intenție, să îl avantajeze politic pe Orbán. Zelenski ar putea compromite poziția Tisza, aruncând în aer avantajul electoral pe care partidul lui Magyar l-a acumulat în ultimele luni.
De asemenea, comentatorii vorbesc despre disputa energetică care are în centru conducta Drujba. Securitatea energetică a fost mult timp una dintre cele mai sensibile probleme dintre cele două țări, iar disputele legate de conducte și rute de tranzit au complicat în mod repetat relațiile diplomatice.
Riscuri
Tensiunea dintre Budapesta și Kiev este anterioară războiului actual. De exemplu, Ungaria a criticat constant legile lingvistice ale Ucrainei, susținând că acestea restrâng drepturile etnicilor maghiari care trăiesc în vestul Ucrainei.
Aceste dezacorduri au determinat Ungaria să blocheze sau să întârzie mai multe inițiative internaționale care ar fi beneficiat Ucraina, inclusiv cooperarea cu NATO și UE.
Pentru Orbán, menținerea unei poziții prudente față de Kiev se aliniază și cu poziționarea sa geopolitică mai largă, care a pus adesea accent pe relații pragmatice cu Vladimir Putin.
Pentru Ucraina însă, poziția Ungariei este privită tot mai mult ca subminând unitatea europeană într-un moment critic.
Ultimul schimb de replici sugerează că relațiile dintre Ucraina și Ungaria s-ar putea deteriora și mai mult în lunile următoare.
Pentru Kiev, amenințarea deschisă a unui lider european riscă să înstrăineze unul dintre guvernele a căror aprobare este în cele din urmă necesară pentru aderarea la UE.
Pentru Budapesta, obstrucționarea continuă ar putea adânci izolarea sa politică în interiorul Uniunii Europene, unde majoritatea guvernelor sprijină puternic Ucraina.
Concluzia
La Karmelita Kolostor din cartierul Castelului Buda, acolo unde se află sediul premierilor maghiari, probabil că Viktor Orbán își freacă mâinile cu satisfacție. Voit sau nu, Zelenski i-a oferit o cale de atac neașteptată, pe care, foarte probabil, șeful Fidesz o va folosi constant în perioada rămasă până la alegeri: Ucraina cea rea îl amenință pe premierul Ungariei, iar guvernul de la Budapesta trebuie să apere suveranitatea țării în fața presiunilor externe.
Narațiunea nu este deloc nouă: de ani de zile, liderul Fidesz își consolidează sprijinul politic prezentând Ungaria ca pe o fortăreață asediată de forțe externe. Acum, conflictul cu Kievul îi oferă încă un exemplu perfect pentru această demonizare a dușmanilor de peste hotare.
În acest context, declarațiile lui Zelenski riscă să devină o armă electorală ideală. Mesajul este simplu și ușor de transmis: Ungaria refuză să plătească prețul războiului din Ucraina, iar pentru acest lucru este amenințată de oficialii de la Kiev.
Episodul creează o situație delicată și pentru opoziția de la Budapesta. Liderii partidelor care încearcă să îl învingă pe Orbán sunt nevoiți să condamne declarațiile președintelui ucrainean pentru a evita acuzația că ar fi “de partea Kievului.” Faptul că Peter Magyar s-a grăbit să-l critice pe Zelenski este, în sine, revelator pentru presiunea politică pe care o creează acest episod în interiorul Ungariei. Liderul opoziției nu își permite să lase impresia că tolerează amenințări venite din partea unui lider străin, mai ales într-un context politic sensibil. O declarație hazardată făcută la Kiev riscă să îi consolideze poziția lui Orbán exact în momentul în care Magyar era pe cai electorali mari.
Surse: Ukrinform, The Kyiv Post, 444.hu , Politico, France24, European Interest, BBC, eia.gov , bp.com , europa.eu , entsoe.eu , iaot.eu , X
