Tot mai puțini europeni muncesc ore suplimentare, însă diferențele dintre state rămân mari. România se află printre țările cu cele mai scăzute procente de angajați care depășesc 49 de ore de muncă pe săptămână.

Datele Eurostat arată că, în 2024, doar 6,6% dintre persoanele ocupate cu vârste între 20 și 64 de ani din Uniunea Europeană au lucrat cel puțin 49 de ore pe săptămână la locul principal de muncă. Procentul este în scădere față de anii trecuți: 8,4% în 2019, 9,7% în 2014 și 11,7% în 2005.

Grecia și Islanda, fruntașe la ore suplimentare

Analiza pe țări scoate în evidență diferențe semnificative. În Uniunea Europeană, Grecia ocupă primul loc, cu 12,4% dintre angajați lucrând peste 49 de ore pe săptămână, deși în anii 2000 procentul depășea 20%. Dacă includem toate statele europene, Islanda conduce clasamentul, cu 13,6% în 2024, mult sub nivelul de 35% înregistrat în 2000, relatează Euronews .

În topul țărilor UE urmează Cipru (10%), Franța (9,9%), Portugalia (9,2%) și Belgia (8,4%). Alte state cu procente peste media europeană sunt Austria, Irlanda, Italia, Cehia, Polonia și Suedia.

La polul opus se află Bulgaria (0,4%), Letonia (1%) și Lituania (1,4%). România se află și ea printre statele cu valori reduse , doar 1,8% dintre angajați lucrând peste 49 de ore pe săptămână, mult sub media europeană.

Cine muncește cel mai mult

Statisticile arată că bărbații sunt mai predispuși să muncească peste program decât femeile: 9,3% dintre bărbați comparativ cu 3,6% dintre femeile din UE-27. Diferențe mari apar și între angajați și cei care lucrează pe cont propriu. Nu mai puțin de 27,5% dintre lucrătorii independenți muncesc peste 49 de ore pe săptămână, față de 3,4% dintre angajați. În cazul celor care sunt și angajatori, procentul se apropie de 40%.

Cele mai expuse categorii profesionale sunt lucrătorii calificați din agricultură, silvicultură și pescuit - 26,2% dintre aceștia depășesc 49 de ore pe săptămână. Urmează managerii, unde 21,2% declară că lucrează ore îndelungate.

Media europeană a orelor de muncă în 2024 a fost de 36 de ore pe săptămână, însă diferențele între state sunt mari: de la 32,1 ore în Olanda la 39,8 ore în Grecia.

Munca în exces și efectele asupra sănătății

Deși numărul celor care muncesc mult scade, efectele asupra sănătății rămân îngrijorătoare. Un studiu al University College London, realizat în 2015, arăta că angajații care lucrează peste 55 de ore pe săptămână au un risc cu 33% mai mare de accident vascular cerebral comparativ cu cei care muncesc între 35 și 40 de ore.

La rândul său, un raport comun OMS și Organizația Internațională a Muncii din 2021 concluziona că programul de peste 55 de ore pe săptămână a fost responsabil, în 2016, pentru 745.000 de decese prin accident vascular cerebral și boli cardiace - cu 29% mai multe decât în anul 2000.

Specialiștii atrag atenția că impactul este atât direct, prin stresul care afectează organismul, cât și indirect, prin lipsa timpului pentru activități sănătoase.

Limite legale și noi dezbateri

Conform Directivei europene privind timpul de lucru, în vigoare din 2003, durata maximă a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Aceste date vin în contextul unor discuții aprinse la nivel european despre echilibrul dintre viața profesională și cea personală, flexibilitate, productivitate și fenomenul de burnout. În timp ce unele țări testează săptămâna de lucru mai scurtă, altele merg în direcția opusă. Grecia a adoptat recent o lege prin care anumite companii pot cere angajaților să lucreze șase zile pe săptămână.