În cercurile intelectuale și politice din China, tot mai des se pune o întrebare care până nu demult părea tabu: este Rusia un aliat de încredere și, mai ales, util pe termen lung? Potrivit istoricului britanic Peter Frankopan, profesor de istorie mondială la Universitatea Oxford, răspunsurile care se conturează la Beijing sunt din ce în ce mai nuanțate – iar unii dintre cei mai influenți gânditori chinezi ajung la concluzia că încheierea războiului din Ucraina ar servi intereselor Chinei.

Xi Jinping ar putea să ia distanță de Putin/FOTO:AFP

Într-un articol publicat în The Sunday Times, Frankopan îl citează pe profesorul Jia Qingguo, fost decan al Școlii de Studii Internaționale a Universității din Beijing și una dintre vocile cu greutate în gândirea strategică apropiată de conducerea chineză. Acesta ar fi recunoscut că izolarea Rusiei după 2022 a adus Chinei anumite avantaje economice, dar și costuri politice și diplomatice considerabile.

Un parteneriat tot mai incomod

Într-un interviu acordat înaintea unei operațiuni americane în Venezuela, Jia Qingguo avertiza că dependența tot mai mare a Moscovei de Beijing afectează grav relațiile Chinei cu Europa, nu doar în prezent, ci și pe termen lung. În acest context, spune Frankopan, ideea că războiul din Ucraina ar trebui să se încheie a început să câștige teren în ultimele luni la Beijing.

Motivul nu este neapărat unul moral, ci strategic. Alianța cu Rusia, prezentată oficial drept un parteneriat bazat pe interese comune, devine în practică tot mai dezechilibrată și dificil de gestionat. Metodele folosite de Moscova – ignorarea Cartei ONU, recursul la forță ca prim instrument de politică externă și folosirea amenințării nucleare ca mijloc de presiune diplomatică – intră în contradicție directă cu imaginea pe care China încearcă să și-o construiască: aceea de putere stabilizatoare, care acționează prin reguli, instituții și echilibru pe termen lung.

Pentru strategii chinezi, problema nu ține doar de deteriorarea reputației Beijingului în ochii europenilor sau americanilor. Riscul real este acela de a fi legat de un partener ale cărui reflexe politice sunt opuse instinctelor fundamentale ale Chinei: ordine, predictibilitate și control.

China caută alternative

Frankopan atrage atenția și asupra unui semnal recent, aparent minor, dar relevant. Vineri, China și Canada au semnat un acord pentru reducerea tarifelor aplicate vehiculelor electrice chinezești și produselor agricole canadiene. Deși modest ca amploare, acordul sugerează că Beijingul continuă să vadă valoare în relațiile cu economii dezvoltate care funcționează pe baza unor cadre juridice și instituționale clare.

Este, în același timp, o dovadă că pentru China există alternative la dependența de o Rusie sancționată și profund militarizată. Contrastul este evident: un partener mizează pe forță, distrugere și intimidare; celălalt oferă piețe, reguli și stabilitate prin negociere.

Întrebări despre „parteneriatul fără limite”

În articolul său, Frankopan amintește și un episod sensibil: Rusia ar fi știut din timp despre iminența unei operațiuni americane în Venezuela, dar, potrivit unor surse din China, nu ar fi împărtășit această evaluare cu Beijingul. Episodul a reaprins întrebările legate de ce înseamnă, în realitate, „parteneriatul cuprinzător” și „fără limite” proclamat de cele două state.

Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că poziția Chinei față de războiul ruso-ucrainean este dictată de propriile interese geopolitice, în special rivalitatea cu Statele Unite. În opinia sa, Beijingul nu este interesat nici de o înfrângere clară a Rusiei, nici de o slăbire majoră a acesteia.

Totuși, dezbaterea care se conturează acum în China arată că, dincolo de declarațiile oficiale, războiul din Ucraina începe să fie perceput tot mai mult ca o povară strategică – una care complică ambițiile globale ale Beijingului mai mult decât le servește.