Înalt oficial al Guvernului Bolojan, pus sub acuzare de DNA
Cristina Trăilă, actual secretar general adjunct al Guvernului și fost deputat PNL, se află în atenția Direcției Naționale Anticorupție (DNA), fiind audiată marți la Iași. Aceasta a fost pusă sub acuzare în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos, cu calitatea de suspect pentru complicitate la o infracțiune asimilată celor de corupție, conform articolului 13 din Legea 78/2000, o acuzație ce vizează folosirea influenței pentru obținerea de foloase necuvenite.
Numele Cristinei Trăilă, membră PNL și fostă deputată, a fost adus în discuție public încă din noiembrie 2025, în contextul investigațiilor din dosarul Fănel Bogos. La 27 iunie 2025, premierul Ilie Bolojan o numise în funcția de secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, poziție pe care o ocupă și în prezent.
Detalii despre acuzația de complicitate
Ea a fost încadrată ca suspectă pentru complicitate la o infracțiune asimilată faptelor de corupție, conform dispozițiilor articolului 13 din Legea 78/2000. Acest articol incriminează utilizarea influenței sau a autorității de către o persoană aflată într-o poziție de conducere – fie într-un partid politic, sindicat, patronat sau o organizație non-profit – pentru a obține bani, bunuri sau alte beneficii ilegitime, fie pentru sine, fie pentru altcineva. Pedeapsa prevăzută de lege pentru autorul infracțiunii este închisoarea de la unu la cinci ani. Deocamdată, nu au fost făcute publice detaliile concrete ale faptelor imputate Cristinei Trăilă de către procurori.
Contextul întâlnirii de la Palatul Victoria
Presa a relatat, în noiembrie 2025, despre circumstanțele în care omul de afaceri Fănel Bogos și Mihai Barbu, fost lider PNL Vaslui, au ajuns la o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan. Cristina Trăilă a negat atunci că ar fi organizat acea întrevedere, precizând că programarea a fost gestionată prin cabinetul premierului.
Guvernul a confirmat ulterior oficial că, la data de 23 septembrie 2025, Ilie Bolojan a avut o întrevedere de aproximativ 15 minute cu Mihai Barbu și Fănel Bogos la Palatul Victoria. Purtătorul de cuvânt al Executivului a menționat că Barbu solicitase audiența invocând „chestiuni politice, de organizare la nivelul filialei”. Potrivit declarațiilor lui Bolojan de la acel moment, Bogos și-a prezentat compania și problemele pe care susținea că le avea cu autoritățile statului, fără însă a-i solicita direct vreo intervenție.
Dosarul Fănel Bogos: de la salmoneloză la intervenții politice
Fănel Bogos, unul dintre cei mai importanți antreprenori din industria avicolă din Moldova, a fost arestat preventiv în noiembrie 2025 în cadrul acestui dosar instrumentat de DNA Iași. Ancheta a pornit de la un incident din septembrie 2024, când într-una dintre fermele administrate de Bogos a fost confirmat un focar de salmoneloză. Omul de afaceri ar fi solicitat ulterior despăgubiri de aproximativ 13 milioane de lei, susținând că societatea sa nu avea nicio culpă în contaminarea păsărilor.
DSVSA Vaslui a refuzat însă aprobarea dosarului de despăgubire, după ce ar fi identificat nereguli în fermă și a dispus neutralizarea a aproximativ 230.000 de păsări. Procurorii susțin că, în urma acestui refuz, Fănel Bogos ar fi demarat o operațiune amplă pentru îndepărtarea din funcție a directorului DSVSA Vaslui, Mihai Ponea. Pentru a-și atinge scopul, omul de afaceri ar fi apelat la diverse persoane care pretindeau că au influență asupra unor politicieni și funcționari de rang înalt. DNA acuză că, în perioada martie-august 2025, Bogos ar fi remis 200.000 de lei unei persoane care i-ar fi promis că va apela la relații din conducerea ANSVSA pentru promovarea intereselor companiei sale. Ulterior, în perioada septembrie-octombrie, ar fi promis aproximativ 250.000 de euro unui alt intermediar care susținea că poate interveni pe lângă înalți funcționari și lideri politici.
Implicarea fostului lider PNL Vaslui, Mihai Barbu
În același dosar a fost pus sub acuzare și Mihai Barbu, fost președinte al PNL Vaslui și fost trezorier al partidului. Procurorii îl suspectează că ar fi intermediat, pentru Fănel Bogos, întâlniri cu persoane din administrația centrală. După izbucnirea scandalului, Barbu a fost suspendat din funcțiile de partid și a demisionat de la conducerea Autorității pentru Reformă Feroviară, unde ocupa o funcție cu rang de secretar de stat.
Procurorul general, Cristina Chiriac, la originea anchetei
Dosarul a fost inițial instrumentat de Cristina Chiriac, la acea vreme șefa DNA Iași. Ulterior, în aprilie 2026, președintele Nicușor Dan a numit-o pe Cristina Chiriac în funcția de procuror general al României, pentru un mandat de trei ani, începând cu data de 15 aprilie. Numirea sa a avut loc în pofida unui aviz negativ din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde, în martie, candidatura sa fusese respinsă cu cinci voturi împotrivă și unul singur pentru, acesta din urmă fiind cel al ministrului Justiției, Radu Marinescu. Cu toate acestea, Nicușor Dan a semnat decretul de numire la 8 aprilie.
Explorează subiectele:
