De ce e blocat Cotroceniul: „Greșeala” lui Nicușor Dan și agenda sa proprie
Președintele Nicușor Dan în timpul unei conferințe de presă Foto: Inquam Photos
„În opinia mea, încă de la căderea Guvernului și chiar dinainte de moțiunea de cenzură, Nicușor Dan și-a modificat în mod vizibil poziționarea politică, iar această atitudine este în continuă schimbare, ceea ce face dificilă o raportare coerentă la el. Probabil că și partidele se confruntă cu aceeași dificultate, mai ales că nici ele nu sunt întotdeauna foarte constante în propriile poziții. De exemplu, relația lui Nicușor Dan cu Ilie Bolojan s-a răcit considerabil, de la un parteneriat politic asumat, care a inclus chiar desemnarea lui Bolojan ca prim-ministru, până la o distanțare tot mai vizibilă, mai ales de la începutul acestui an. Pe de altă parte, apropierea sa de PSD i-a creat, poate exagerat, o imagine de om apropiat de această formațiune sau de cineva care îi servește interesele.” George JiglăuÎn ciuda impresiei de ambiguitate, Jiglău consideră că acțiunile președintelui nu sunt întâmplătoare. Ele reflectă, de fapt, o agendă politică proprie, ale cărei obiective sunt pe deplin înțelese doar de Nicușor Dan.
„Cred, mai degrabă, că Nicușor Dan își urmărește propriile obiective și se folosește atât de cei din jurul său, cât și de partide, într-un mod pe care doar el îl înțelege pe deplin. Iar acum, de când a căzut guvernul și este așteptată implicarea formală, obligatorie a președintelui în formarea unui nou guvern, iarăși modalitatea în care a acționat a fost foarte schimbătoare. De la o lipsă de implicare în prima fază, până la desemnarea lui Tomac – care seamănă cu lipsa de implicare de acum, dusă mult mai departe, că nu vrea să acționeze nici cum până nu-i dă o partidă de ceva pe tablă – la momentul Veștea, care a fost o supraimplicare, deci fix opusul, în care a intrat cu forța în treburile interne ale unui partid și a făcut o mișcare pe care doar el și puțini din jurul lui Tomac au anticipat-o și înțeles-o. După care a revenit la ceea ce vedem acum, deci o lipsă totală de implicare, aruncând vina și responsabilitatea către partide, deși din punct de vedere formal el este cel care trebuie să acționeze.” George JiglăuAnalistul a subliniat că, în pofida percepției generale, președintele Nicușor Dan nu acționează haotic sau fără un scop. Mișcările sale, deși dificil de deslușit de către observatori, par să fie rezultatul unor procese asumate și al unor finalități clare pe care le urmărește.
„Nu aș spune neapărat că ceea ce se întâmplă este întâmplător. Toate aceste dinamici legate de modul în care acționează Nicușor Dan, par mai degrabă să fie rezultatul unor procese asumate și al unor finalități clare pe care președintele le urmărește, altfel nu mi-aș putea explica aceste mișcări. Nu cred nici că acționează haotic sau că nu știe ce face, dar nici că are planuri extrem de istețe. Cred, mai degrabă, cred că Nicușor Dan are o agendă politică proprie, pe care doar el o înțelege pe deplin, dar pe care și-o asumă în totalitate. În spatele acțiunilor sale există o anumită raționalitate, chiar dacă aceasta este greu de perceput de către cei din jur.” George Jiglău
Imaginea de politician „independent”, contestată
O altă critică adusă președintelui este legată de imaginea sa de politician independent. Jiglău susține că Nicușor Dan nu este un "salvator" în afara sistemului politic, ci un actor profund integrat, a cărui carieră a fost construită cu sprijinul partidelor.„Nu cred că lipsa de forță a lui Nicușor Dan în fața partidelor se datorează faptului că el nu provine dintre ele. Dimpotrivă, consider că el face parte din același sistem care generează liderii de partid, așa că nu am avut alte așteptări de la el ca politician. Trebuie să fim onești: l-am votat mulți dintre noi – eu însumi am votat pentru el, în primul rând pentru a evita un președinte mult mai toxic din multe puncte de vedere. Însă, politicianul Nicușor Dan, chiar și cu trecutul său de activist, nu mi-a generat un set diferit de așteptări față de ceea ce vedem astăzi. Nu am fost niciodată unul dintre entuziaștii săi, subliniind că nu l-am votat în primul tur, dar chiar și așa, dacă m-aș afla din nou în primăvara anului 2025, aș vota exact la fel. Prin urmare, nu pot spune că nu are forță în fața partidelor; dimpototrivă, cred că are o legitimitate considerabilă, construită prin evoluția sa în raport cu întregul sistem, o legitimitate care este la nivelul partidelor importante din procesul politic, dacă nu chiar deasupra lor.” George JiglăuPercepția publicului, în special a celor care l-au votat în primul tur, a fost, în opinia analistului, una fundamental eronată.
„Nu doresc să intru în zona teoriilor conspirației sau să fac speculații gratuite, dar, în opinia mea, Nicușor Dan nu este politicianul independent pe care mulți l-au crezut. Deși a fost perceput ca un salvator care poate rezolva problemele fără a se baza pe partidele politice, care par să ne frustreze pe toți cu deciziile lor, eu nu l-am văzut niciodată astfel. Este, de fapt, un om profund politic, care și-a construit cariera prin mijloace tipic politice, fiind extrem de versatil. Chiar dacă nu a fost membru al unui partid, a progresat datorită susținerii partidelor: a devenit primar general cu sprijinul lor, iar apoi președinte tot cu sprijinul lor. Prin urmare, imaginea sa de politician este, pentru mine, una care nu corespunde cu independența pe care a încercat să o proiecteze și pe care mulți au crezut-o, mai ales cei care l-au votat și în primul tur. Cred că, în general, cei care l-au votat doar la turul 2 sunt maximum nemulțumiți, dar în niciun caz dezamăgiți.” George Jiglău
Amânări succesive pentru Legea salarizării
Negocierile pentru noua Lege a salarizării unitare au suferit o serie de amânări, complicând parcursul legislativ al unui proiect esențial pentru îndeplinirea jalonului asumat în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Inițial, o reuniune tehnică programată pentru duminică, 23 august, la Palatul Cotroceni, cu consilierul prezidențial Radu Burnete și experți PSD, PNL, USR și UDMR, a fost decalată pentru luni, iar discuția de luni a fost mutată, la rândul ei, pentru marți. Principalul motiv invocat pentru aceste amânări a fost necesitatea ca reprezentanții partidelor să analizeze în detaliu proiectul transmis de Ministerul Muncii la Bruxelles și să pregătească eventuale modificări și amendamente. La reuniunea din 20 august de la Cotroceni, fusese convenit ca, în cazul unui acord între cele patru partide, Legea salarizării să fie adoptată până la sfârșitul săptămânii viitoare. Acest termen implică un parcurs legislativ rapid, de doar trei zile, prin Senat și Camera Deputaților, urmat de promulgarea prezidențială, ceea ce face fiecare zi de întârziere crucială.Sindicatele cer reluarea reformei de la zero
În paralel cu negocierile politice, cele cinci mari confederații sindicale din România – Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) – exercită o presiune semnificativă. Ele solicită retragerea proiectului de lege în forma actuală și reluarea reformei salarizării de la zero, de către un guvern cu puteri depline. Sindicatele argumentează că forma actuală a proiectului nu răspunde nevoilor angajaților din sectorul public și că o reformă reală nu poate fi implementată în condițiile unui guvern interimar.Explorează subiectele:
