Infarctul miocardic lovește tot mai devreme. Medici: Screening cardiac din copilărie

România se confruntă cu o realitate medicală îngrijorătoare, ocupând constant printre primele locuri în Europa la mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare, acestea fiind responsabile pentru peste 55% din totalul deceselor. Un semnal de alarmă este tras de faptul că infarctul miocardic, alături de accidentul vascular cerebral și hipertensiunea arterială, apare la vârste din ce în ce mai fragede, transformându-se într-o amenințare majoră pentru tineri.

Factorii de risc majori, adesea legați de stilul de viață, contribuie la acest fenomen. Autoritățile au răspuns prin lansarea Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare, care se concentrează pe prevenție, diagnostic precoce și înființarea de centre comunitare specializate. Cu toate acestea, căldurile extreme din sezonul estival agravează și mai mult problemele cardiovasculare existente.

Medicii observă o scădere a vârstei pacienților cu infarct miocardic

Statistici recente arată că aproximativ 1 din 10 pacienți care suferă un infarct miocardic în România are sub 45 de ani. Medicul primar cardiolog și în cardiologie intervențională Paul Turcoman, de la Spitalul Județean Suceava, a confirmat această tendință. El a efectuat circa 4.500 de proceduri, dintre care peste 1.100 au fost urgențe, observând o incidență crescută a afecțiunilor cardiace ischemice la tineri.

„Am constatat, într-adevăr, că există afectare cardiacă ischemică la tineri din ce în ce mai des. Deci media de vârstă scade. Sunt mai mulți factori implicați: stilul de viață, alimentația, fumatul, diabetul, care apare la vârste din ce în ce mai tinere”, a declarat doctorul Turcoman.

Medicul subliniază importanța profilaxiei, adică a controalelor cardiologice regulate, chiar și în absența simptomelor. El compară această abordare cu întreținerea unui autoturism: „nu trebuie să apelăm la îngrijorare, care să ne împingă la medic, ci, de la o anumită vârstă, un control cardiologic de rutină merită făcut.”

În cazul apariției simptomelor, cum ar fi oboseala, durerile sau senzația de strângere în piept, palpitațiile, tensiunea arterială ridicată, prezența diabetului zaharat sau disconfortul la efort la fumătorii cronici, consultul cardiologic devine imperios necesar.

Screening cardiac, recomandat inclusiv copiilor

O recomandare surprinzătoare a doctorului Turcoman vizează inclusiv copiii:

„Cred că inclusiv copiii ar trebui să facă, la un moment dat, o electrocardiogramă și o ecografie cardiacă. Asta pentru a avea o referință. Dar, de la vârsta majoratului, cu atât mai mult, măcar un EKG și o ecografie cardiacă ar trebui făcute. Dacă toate lucrurile sunt în regulă, nu se recomandă să fie repetate în fiecare an. Măcar o dată la cinci ani este suficient. Iar, odată cu înaintarea în vârstă, această perioadă se reduce.”

Cum afectează canicula inima

Temperaturile extreme, precum cele de 41 de grade Celsius înregistrate recent în România, pun o presiune considerabilă asupra sistemului cardiovascular. Pentru a se răci, organismul inițiază un proces complex: sistemul nervos autonom trimite semnale către inimă să bată mai rapid, iar vasele de sânge se dilată. Acest lucru permite un flux sanguin crescut către suprafața pielii, unde căldura poate fi disipată.

Medicul Michael Crawford de la Cleveland Clinic (Statele Unite) explică: „Aceste modificări importante permit unei cantități mai mari de sânge să circule prin arterele și venele aflate aproape de suprafața pielii. Pe măsură ce sângele ajunge în aceste zone, el poate ceda o parte din căldură către aerul din jur.”

Deși aceste mecanisme sunt esențiale pentru a preveni epuizarea termică sau insolația, ele solicită intens inima. Persoanele predispuse la boli cardiovasculare, cele supraponderale, obeze sau fumătoare, sunt expuse unui risc crescut. Dr. Crawford subliniază:

Sistemul cardiovascular își intensifică activitatea pentru a elimina căldura și a răci organismul. Acest lucru determină creșterea ritmului cardiac și intensificarea transpirației, ceea ce poate duce la scăderea tensiunii arteriale. Cu cât petreci mai mult timp în căldură, cu atât solicitarea asupra inimii este mai mare. Dr. Michael Crawford

Specialiștii avertizează că, pentru fiecare grad de creștere a temperaturii interne a corpului din cauza căldurii, ritmul cardiac se accelerează cu aproximativ 10 bătăi pe minut, putând ajunge la tahicardie chiar și în repaus. Efortul fizic efectuat pe caniculă amplifică exponențial această solicitare.

Semne de alarmă și măsuri de prim-ajutor

Există semne clare care indică o suprasolicitare a organismului din cauza căldurii, semnale ce nu trebuie ignorate: amețeala sau leșinul, senzația accentuată de oboseală sau slăbiciune, durerile de cap, palpitațiile, crampele musculare, greața sau vărsăturile și dificultățile de respirație.

În cazul apariției acestor simptome, este crucial să se caute imediat un loc umbrit și să se consume lichide, de preferință calde, evitând apa rece de la frigider. De asemenea, trebuie evitate mesele bogate sau alimentele grase.

Oamenii nu trebuie să mănânce foarte mult pe caniculă. După o masă bogată apare senzația de somn și scade tensiunea. De aici și acele stări de leșin. Populația trebuie să bea cât mai multe lichide, de preferință calde și în niciun caz reci. În această perioadă, temperatura corpului poate crește și până la 38–39 de grade, iar dacă beau apă rece oamenii pot suferi un șoc hipotermic. Dr. Corneliu Sărdan

Este recomandat un consult medical rapid, mai ales dacă simptomele precum leșinul, greața, vărsăturile sau palpitațiile persistă.

Sursa: adevarul.ro

Explorează subiectele:

Infarct miocardic Cardiologie Prevenție

Distribuie Distribuie Comentarii