Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Informație fierbinte despre președinte. Citiți și judecați singuri dacă este de-al lor sau de-al vostru...

Informație fierbinte despre președinte. Citiți și judecați singuri dacă este de-al lor sau de-al vostru... Pe scurt: Judecătoarea controversată numită de Iohannis şefă la Secţia Contencios a ICCJ a lucrat la Casa de avocatură Muşat şi asociaţii. Societatea a câştigat procesul de incompatibilitate al preşedintelui.

 Detalii interesante ies la iveală după ce şeful statului Klaus Iohannis a numit-o pe judecătoarea Corina Alina Corbu şefă a Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Instanţei Supreme.

Potrivit CV-ului său consultat de G4Media.ro (care nu este public însă), în perioada 2014-2018, cât a fost judecată pentru complicitate la favorizarea făptuitorului în dosarul Bîrsan, judecătoarea Corbu a lucrat în calitate de consilier, la societatea Mușat și Asociații Tax SRL. Este vorba de o subsidiară a societății de avocaţi care l-a reprezentat pe actualul şef de stat Klaus Iohannis în procesul de incompatibilitate de la ICCJ, deschis de Agenţia Naţională de Integritate (ANI). 

De altfel, casa de avocatură Muşat şi asociaţii a fost singura societate de avocaţi la aniversarea căreia a participat şeful statului. 

Judecătoarea Corbu a fost suspendată din funcţia de judecător ICCJ pe 25 iulie 2014 ca urmare a trimiterii în judecată în dosarul Bîrsan. În momentul în care a fost achitată definitiv, pe 3 mai 2018, judecătoarea Corbu a fost repusă în drepturi şi a revenit la ICCJ.

Un alt detaliu interesant din cariera judecătoarei Corbu este faptul că în perioada 2003 – 2006 a fost şefa Secţiei Comerciale a Tribunalului Bucureşti, condus pe atunci de celebra judecătoare Maria Huza, apropiată de PSD şi de fostul ministru al Justiţiei din perioada Năstase, Rodica Stănoiu. Huza a fost şi membru CSM, iar judecătoarea Corbu a devenit secretar general al CSM. În perioada când Huza conducea Tribunalul Capitalei, actualul membru CSM, judecătoarea Lia Savonea, era preşedintele uneia dintre cele două secţii penale ale Tribunalului Bucureşti. Secţia pentru judecători a CSM a propus-o pe judecătoarea Corbu la şefia Secţiei Contencios a ICCJ. Secţia pentru judecători a CSM este dominată de judecătoarele Lia Savonea şi Gabriela Baltag, în jurul cărora s-a constituit o majoritate. Savonea este soţia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu senatorul PSD Cătălin Voicu, condamnat la 7 ani de detenţie în două dosare de corupţie. Judecătoarea Baltag este o obişnuită a platourilor Antenei 3.

“Se reface o lume demult apusă”, a comentat revenirea în prim plan a judecătoarelor Savonea şi Corbu un magistrat pentru G4Media.ro.

Judecătoarea Maria Huza a făcut obiectul unuia dintre primele dosare de corupţie deschise de DNA-ul condus de Daniel Morar, după schimbarea de regim din 2005. Huza a fost acuzată că a primit ilegal o locuinţă în Bucureşti. Până la urmă, judecătoarea a fost achitată definitiv pentru că acordarea de credite cu încălcarea legii sau a normelor de creditare a fost dezincriminată între timp. Dosarul a fost instrumentat de procurorul DNA Doru Ţuluş, unul dintre apropiaţii lui Daniel Morar.

Judecătoarea Corina Corbu a fost acuzată de Asociaţia Magistraţilor-Cluj că nu a întrunit condiţiile legale de vechime necesare în 2010 când a fost promovată la Inalta Curte. AMR-Cluj a contesat în instanţă decizia CSM de a o numi pe judecătoarea Corbu la ICCJ, însă contestaţia a fost respinsă din motive procedurale, pe lipsă de interes a reclamantei, nu pe fondul cauzei.

Judecătoarea Corina Corbu a fost judecată pentru infracţiunea de complicitate la favorizarea faptuitorului şi a fost achitată definitiv în dosarul colegei sale, Gabriela Bîrsan. Chiar dacă a fost achitată, semnele de întrebare rămân. 

Suspiciuni cu privire la achitarea judecătorilor care le-au averizat pe colegele lor că sunt monitorizate. Judecătorii Anton Pandrea şi Corina Alina Corbu au fost acuzaţi de DNA că le-ar fi avertizat pe colegele lor, judecătoarele Iuliana Puşoiu şi Gabriela Bîrsan, că sunt interceptate, după ce chiar magistratul Pandrea a emis autorizaţia de interceptare. Anton Pandrea a fost şeful Secţiei Penale a ICCJ, iar judecătoarea Corbu era o apropiată a lui. Judecătoarele Bîrsan şi Puşoiu erau acuzate că ar fi primit diverse cadouri ca să favorizeze în procese firmele unui om de afaceri. Afaceristul i-ar fi plătit judecătoarei Puşoiu, prin intermediul avocaţilor, o excursie în Malaezia şi o petrecere la Marriott. Judecătoarei Bîrsan i-ar fi plătit biletele de avion până la Stuttgart, o petrecere la Moulin Rouge în Paris, o poşetă Channel, pantofi şi ar fi pus la dispoziţia fiului ei apartamentul lui din Paris, timp de 2 luni. În schimb, judecătoarea Bîrsan l-ar fi favorizat în procese ceea ce a condus, de exemplu, la faptul că una dintre firmele omului de afaceri nu a mai fost nevoită să plătească către Fisc aproape 1.300.000 de lei taxe.

În cazul judecătorilor Pandrea şi Corbu, instanţa a ajuns la concluzia că nu sunt probe privind favorizarea făptuitorului, deşi procurorii au depus la dosar interceptări cu judecătoarea Iuliana Puşoiu când susţinea chiar ea că a fost avertizată de judecătoarea Corbu. Mai mult, una dintre persoanele cu care vorbea Puşoiu a confirmat interceptările în cadrul procesului.

”Convorbirile telefonice şi înscrisurile aflate la dosarul cauzei se coroborează şi cu declaraţiilor martorilor Arhip Cornelia, Trestianu Viorica, Măniguţiu Nicolae şi Bărbulescu Lidia (fost preşedinte al ICCJ .n.r.). În declaraţia dată în cursul urmăririi penale, martora Arhip Cornelia a confirmat „că într-o convorbire telefonică, înainte de a pleca în excursia din Malaezia, Puşoiu Iuliana i-a spus că a auzit de la Corbu Corina că ar avea urmărit telefonul, ea, Bîrsan Gabriela Victoria şi Gherbovan Silinescu Claudia (avocata omului de afaceri – n.r.). Mai precis, martora a afirmat că inculpata Corina Corbu i-a spus inculpatei Puşoiu Iuliana că a aflat de la Pandrea Anton despre ascultarea telefoanelor”, se arată în concluziile scrise ale procurorilor.

Cu toate acestea, instanţa a considerat că există o singură sursă a informaţiei potrivit căreia magistraţii Pandrea şi Corbu le-ar fi avertizat pe colegele lor, Puşoiu şi Bîrsan, adică doar Iuliana Puşoiu. Instanţa a apreciat că judecătoarea Puşoiu nu ar fi fost credibilă (deşi a fost interceptată), întrucât ar fi ştiut că este monitorizată şi ar fi spus special la telefon aceste lucruri ca să-şi preconstituie probe în apărare.

De ce este importantă şefia Secţiei de contencios a ICCJ. Este Secţia care poate anula actele Guvernului precum Hotărâri de Guvern sau ordine de miniştri. Şeful Secţiei Contencios poate participa în Completul de 5 judecători în materie civilă care dă sentinţele privind sancţionarea magistraţilor. De exemplu, Secţia pentru judecători a CSM a decis excluderea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu. Ea a contestat decizia la ICCJ şi C5 civil i-a anulat sancţiunea şi i-a înlocuit-o doar cu o mutare temporară la o altă curte de apel din ţară.

Ce putea face Klaus Iohannis. Potrivit legii actuale, preşedintele putea respinge propunerea judecătoarei Corbu, însă, în acelaşi timp, Guvernul îl putea reclama la CCR, iar Coaliţia PSD-ALDE îl putea ameninţa cu suspendarea şi cu solicitarea banilor încasaţi pe casa de la Sibiu pierdută în instanţă. Potrivit noilor legi ale Justiţiei, preşedintele este exclus din procedura de numire a sefilor Secţiilor ICCJ. Înalta Curte propune şi Secţia de judecători a CSM numeşte.

 Epoch Times, 29.05.2015: Iohannis a participat la aniversarea casei de avocatură fondată de un fost turnător şi securist

Preşedintele Klaus Iohannis a participat miercuri la aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea Casei de Avocatură Muşat şi Asociaţii, care l-a reprezentat în procesul câştigat în faţa Agenţiei Naţionale de Integritate, relatează flux24.ro

Potrivit publicaţiei citate, casa de avocatură a fost fondată de Gheorghe Muşat, un fost ofiţer de Securitate şi turnător, a cărui soţie, Carmen Muşat, conduce revista Observator Cultural implicată în scrierea cărţilor lui Iohannis.

Ancheteonline.ro relatează că Gheorghe Muşat a fost timp de 13 ani ofiţer de Securitate (1970-1983), după care este trecut în rezervă şi devine avocat. În 1984, a fost arestat şi condamnat la închisoare pentru că le-a dezvăluit unor cunoştinţe că fusese securist.

Face 4 ani de detenţie la închisoarea Aiud, unde este din nou recrutat de Securitate ca informator, primind numele conspirativ de Miron. Acolo el întocmeşte 100 de note informative despre colegii săi de celulă, majoritatea condamnaţi politic, fiind eliberat condiţionat în 1988. Imediat după căderea regimului comunist înfiinţează una dintre cele mai importante case de avocatură din România.

Muşat a avut gradele de locotenent (1973) şi locotenent major (1975) în cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti.

Galerie foto și documente




Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 RoMAFIA Discuție despre o ȘPAGĂ de 500.000 de euro în biroul lui Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor

2 Document Grindeanu, cu consiliera în Insulele Azore!

3 BRRR! Au intervenit AMERICANII! Filmul contracronometru al salvării Sorinei și abuzul de pe aeroport. Amănunt…

4 HOPA! Radu Tudor, Antena 3, o acuză pe Dăncilă de TRĂDARE în favoarea Rusiei! „Vă dați seama cine conduce Româ…

5 De ce candidează Dan Barna?

recomandări

Te ia DNA: Catalin Chereches

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Mic dejun englezesc