Instanța obligă Guvernul să desecretizeze informații cheie despre ajutoarele militare pentru Ucraina
Tribunalul București a pronunțat o hotărâre semnificativă la data de 9 iulie 2026, obligând Guvernul României să dezvăluie detalii esențiale despre ajutoarele militare acordate Ucrainei. Sentința, înregistrată sub numărul 7360/2026, vine în contextul unui proces intentat de APADOR-CH împotriva Guvernului, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului (SGG), pentru refuzul de a comunica informații solicitate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Guvernul va desecretiza informațiile privind ajutoarele militare acordate Ucrainei. Foto AFP
Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de SGG și a admis integral cererea formulată de APADOR-CH, obligând astfel executivul să furnizeze informațiile solicitate.
Ce a cerut APADOR-CH de la Guvern
Demersul organizației APADOR-CH a debutat cu o solicitare generală privind valoarea ajutoarelor militare pe care România le-a acordat Ucrainei în ultimii ani. În vara anului 2025, în urma acestei cereri, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că respectivele informații sunt clasificate, fiind incluse în hotărâri de Guvern "nedestinate publicului".
Ca răspuns la acest refuz, APADOR-CH a adresat o nouă solicitare, de această dată către Secretariatul General al Guvernului, cerând informații specifice:
- Numărul și data fiecărei hotărâri de Guvern prin care s-au aprobat ajutoare militare pentru Ucraina, începând cu anul 2020.
- Cine a dispus clasificarea acestor hotărâri, în cazul în care sunt clasificate.
- Actul prin care a fost dispusă clasificarea.
- Data la care a avut loc clasificarea.
- Clasa și nivelul de clasificare stabilite conform Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Organizația a subliniat în mod explicit că nu a solicitat sub nicio formă conținutul hotărârilor sau informații de natură operativă militară, ci doar date minimale care să ateste existența și regimul juridic al acestor acte normative.
Refuzul autorităților și acțiunea în instanță
În septembrie 2025, SGG a refuzat cererea APADOR-CH, invocând o excepție prevăzută de Legea nr. 544/2001, care se referă la informațiile clasificate. Însă APADOR-CH a contestat această poziție, argumentând că simpla invocare a faptului că o informație este legată de apărarea națională nu justifică automat refuzul de a o comunica. Conform organizației, autoritatea publică are obligația de a demonstra că informațiile respective au fost clasificate printr-un act concret și în conformitate cu procedurile legale în vigoare.
Prin urmare, în luna octombrie 2025, APADOR-CH a acționat Guvernul în instanță, solicitând obligarea acestuia la comunicarea informațiilor cerute. Pe parcursul procesului, reprezentanții Guvernului au adus în apărare argumente precum lipsa de interes a organizației în a cunoaște numărul și data hotărârilor de Guvern, potențialul afectării unor valori importante prin divulgarea acestor date, precum și faptul că Guvernul, fiind un organism colegial, nu ar putea fi chemat în judecată. Toate aceste argumente au fost respinse de Tribunalul București, care a admis cererea APADOR-CH.
Valoarea ajutoarelor rămâne sub semnul întrebării
Este important de precizat că decizia instanței nu impune Guvernului să publice valoarea exactă a ajutoarelor militare acordate Ucrainei. Obligația se limitează la comunicarea numărului și a datei actelor prin care aceste ajutoare au fost aprobate. APADOR-CH consideră că identificarea acestor hotărâri de Guvern reprezintă un pas fundamental în demersul de a solicita, ulterior, informații detaliate privind valoarea exactă a sprijinului acordat.
Până în prezent, organizația atrage atenția că nu există date oficiale complete și transparente privind valoarea totală a acestor ajutoare, informațiile disponibile provenind fie din declarații publice parțiale, fie din surse neoficiale.
Un apel la transparența deciziilor publice
APADOR-CH subliniază că ajutoarele acordate Ucrainei sunt finanțate din bani publici, iar cetățenii români au dreptul să acceseze informații minimale referitoare la baza legală a deciziilor luate de autorități. Organizația susține că o transparență instituțională autentică este esențială pentru ca publicul să poată înțelege pe deplin modul în care sunt luate deciziile și cum sunt utilizate resursele publice.
Hotărârea Tribunalului București poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Explorează subiectele:
