Inteligența artificială a creat primele virusuri, generând dileme de biosecuritate
Oamenii de știință au realizat o premieră mondială, creând primele virusuri funcționale proiectate în întregime cu ajutorul inteligenței artificiale. Această realizare deschide noi orizonturi pentru tratamente medicale inovatoare, dar, în același timp, declanșează dezbateri urgente și îngrijorări semnificative legate de biosiguranța și biosecuritatea globală a unei astfel de tehnologii.
O descoperire științifică majoră a fost anunțată: cercetătorii au reușit să creeze virusuri concepute cu ajutorul inteligenței artificiale. Această performanță reprezintă un pas important către dezvoltarea unor tratamente revoluționare, dar atrage și atenția asupra riscurilor potențiale, stârnind întrebări critice privind siguranța implementării acestei tehnologii.
Cercetătorii au creat virusuri cu AI FOTO Pixabay
Virusurile create sunt de tip bacteriofagi, cunoscuți pentru capacitatea lor de a infecta exclusiv bacteriile și utilizați pe scară largă pentru tratarea infecțiilor persistente. Într-o serie de teste de laborator, un cocktail de bacteriofagi proiectați cu AI a demonstrat eficacitate împotriva bacteriilor Escherichia coli (E. coli) care dezvoltaseră rezistență la bacteriofagii naturali, conform informațiilor publicate de The Guardian .
Un inginer de la Stanford, în spatele descoperirii
Dr. Brian Hie, inginer chimist la Universitatea Stanford din California, a fost cel care a condus cercetarea. El a utilizat modele lingvistice genomice – omologul genetic al modelelor lingvistice de mari dimensiuni care stau la baza chatbot-urilor AI – pentru a genera genomuri funcționale de bacteriofagi. Ulterior, acești viruși au fost sintetizați în laborator și evaluați în raport cu tulpini de E. coli cultivate în condiții de laborator.
Studiul, publicat în prestigioasa revistă Science, subliniază că abilitatea de a proiecta rapid genomuri și de a le ajusta pentru a combate bacterii specifice, depășind totodată mecanismele de rezistență, ar putea „transforma terapia cu bacteriofagi” și „extinde instrumentele biotehnologice” disponibile.
Avertismente privind riscurile de biosecuritate
Pe lângă potențialele beneficii, autorii studiului atrag atenția că această tehnologie generează „probleme importante privind biosiguranța, biocontenția și biosecuritatea”. Ei recomandă ferm ca cercetătorii implicați în proiectarea unor genomuri complete să colaboreze permanent cu experți în siguranță și securitate pe parcursul proiectelor lor.
Într-un editorial care a însoțit studiul, profesorul Tom Inglesby și dr. Moritz Hanke, de la Centrul pentru Securitate Sanitară al Universității Johns Hopkins din Baltimore, au reiterat aceste avertismente.
Deși această evoluție este promițătoare pentru aplicațiile din domeniul științelor vieții, ea ridică și întrebări urgente privind biosiguranța și biosecuritatea. Capacitatea de a crea genomuri virale folosind inteligența artificială generativă există acum; mecanismele de guvernanță necesare pentru a controla această tehnologie în condiții de siguranță nu există încă.
Prof. Tom Inglesby și dr. Moritz Hanke
Detaliile procesului de creație
Dr. Hie și echipa sa au folosit două modele de inteligență artificială, denumite Evo1 și Evo2, pentru a concepe noile genomuri virale. Aceste modele au fost antrenate cu ajutorul unor date genetice colectate de la două milioane de bacteriofagi. Un aspect crucial al metodologiei a fost excluderea deliberată din procesul de antrenare a codului genetic provenit de la virusuri capabile să infecteze plante, oameni sau alte animale, cu scopul de a minimiza riscul ca inteligența artificială să genereze agenți patogeni periculoși.
Inteligența artificială a generat mii de genomuri potențiale, dintre care cercetătorii au selectat aproximativ 300 pentru sinteză în laborator. Acestea au fost introduse în bacterii, care, la rândul lor, au interpretat codul genetic și au produs noii bacteriofagi. Deși procesul a avut o eficiență redusă, doar 16 dintre bacteriofagii creați fiind viabili, un amestec al acestora a demonstrat capacitatea de a depăși rapid rezistența manifestată de două tulpini diferite de E. coli.
Inglesby și Hanke subliniază că, deși genomurile bacteriofagilor sunt foarte mici, studiul dovedește că inteligența artificială generativă este deja capabilă să creeze genomuri virale funcționale. Totuși, rămâne incert dacă aceeași metodă ar putea fi aplicată și altor tipuri de virusuri, iar cei doi cercetători consideră că experimente similare nu ar trebui efectuate pe agenți patogeni care pot infecta oameni, animale sau plante.
„Astfel de genomuri ar putea codifica noi agenți patogeni care (...) nu pot fi controlați prin măsurile de protecție existente”, au avertizat aceștia.
Perspective diferite asupra nivelului de risc
Tom Ellis, profesor de inginerie genomică sintetică la Imperial College London, a lăudat studiul, dar a și subliniat dificultatea creării unor genomuri mai complexe. „Acesta este, literalmente, cel mai mic și cel mai ușor genom care poate fi creat”, a explicat el.
Ellis a adăugat că un sistem AI antrenat pe codul genetic al unor agenți patogeni periculoși ar putea fi, într-adevăr, utilizat pentru a proiecta virusuri mai dăunătoare. Cu toate acestea, el a argumentat că restricționarea accesului la astfel de date genetice și impunerea unor limite în sinteza genomurilor cu caracteristici periculoase ar diminua considerabil riscurile. „Guvernele lucrează deja intens în această direcție”, a menționat profesorul.
În viziunea sa, amenințarea reprezentată de proiectarea integrală, cu ajutorul inteligenței artificiale, a genomului unui virus sau al unei bacterii este supraestimată.
Sincer, riscul asociat proiectării complete, cu ajutorul AI, a genomului unui virus sau al unei bacterii este mult supraestimat, dacă ne gândim că este mult mai simplu și mult mai probabil ca o amenințare reală să provină din modificarea agenților patogeni existenți prin schimbări de tip «gain-of-function» la nivelul genomului lor.
Tom Ellis
Pe de altă parte, dr. Filippa Lentzos, specialistă în știință și securitate internațională la King's College London, a evidențiat că etapa de sinteză a ADN-ului reprezintă cel mai important punct de control. „Este important să privim imaginea de ansamblu a guvernanței și să nu concentrăm reglementarea exclusiv asupra modelului de inteligență artificială”, a afirmat ea.
Cercetătoarea a propus o abordare pe mai multe niveluri, considerată mai eficientă, care ar trebui să includă măsuri de protecție referitoare la dezvoltarea și accesul la modelele AI, o evaluare responsabilă a proiectelor de cercetare, verificarea riguroasă a sintezei ADN-ului, precum și respectarea standardelor existente de biosiguranță și biosecuritate în laboratoare.
Explorează subiectele:
