Inteligența artificială ar putea elimina chiar și joburile de înaltă calificare, avertizează Roxana Mînzatu
Într-un dialog cu jurnalista Yun-Hee Kim pentru publicația Washington Post Intelligence , realizat în marja unei vizite efectuate în Statele Unite în luna septembrie, Roxana Mînzatu a abordat provocările majore pe care noile tehnologii le aduc angajaților europeni și modul în care instituțiile publice trebuie să intervină pentru a-i proteja.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. Foto: Facebook
Cine controlează tehnologia și ce urmează pentru angajați
O problemă majoră semnalată de oficialul european vizează monopolul decizional asupra noilor sisteme tehnologice. Deși modelele avansate de inteligență artificială sunt deja integrate pe scară largă în economie, în societate și în viața de zi cu zi a cetățenilor, consecințele lor pe termen lung rămân dificil de estimat.
„Ceea ce mă îngrijorează este lipsa unor informații suficiente despre direcția în care ne îndreptăm. În cazul acestor tehnologii AI de ultimă generație, controlul se află în totalitate în mâinile câtorva companii private, care inovează și apoi implementează tehnologiile”, a punctat Mînzatu.
În acest context, vicepreședinta Comisiei Europene a cerut o abordare internațională comună, care să depășească simplele dezbateri tehnice despre siguranță:
„Având în vedere impactul atât de mare, avem nevoie de un anumit grad de predictibilitate. Cred că este nevoie de cooperare globală și de guvernanță, iar discuțiile nu ar trebui să privească doar securitatea modelelor. Desigur, aceasta este extrem de importantă. Am văzut și apelurile pentru siguranța AI în cadrul ONU. Dar avem nevoie și de discuții despre schimbările sociale care urmează să se producă” - Roxana Mînzatu.
De la modificarea fișei postului la dispariția unor profesii
Deși datele actuale nu oferă încă o imagine definitivă asupra sectoarelor care vor suferi cel mai puternic șoc, primele semnale indică o vulnerabilitate crescută pentru munca de birou și pentru tinerii aflați la început de carieră. Impactul nu va fi resimțit însă uniform. Persoanele cu acces redus la programe de instruire se vor adapta mai greu, iar femeile riscă să fie afectate disproporționat, având în vedere că ocupă o mare parte din funcțiile administrative.
Roxana Mînzatu a admis deschis că inteligența artificială ar putea duce la dispariția unor locuri de muncă, inclusiv a celor care cer o calificare superioară. Cu toate acestea, în multe situații, tehnologia nu va elimina complet profesiile, ci va reorganiza modul de lucru, stăpânirea instrumentelor bazate pe modele lingvistice devenind o cerință standard la angajare.
„Faptul că AI ar putea prelua anumite sarcini, fie că vorbim despre angajați aflați la început de carieră, fie despre persoane cu mai multă experiență, nu înseamnă că locurile de muncă vor dispărea complet. S-ar putea să se schimbe pur și simplu fișa postului și să se diversifice volumul de muncă”, a detaliat oficialul de la Bruxelles.
Ea a adăugat că instituțiile trebuie să fie pregătite pentru orice evoluție a pieței:
„Responsabilitatea noastră este să fim pregătiți și să avem toate instrumentele necesare pentru fiecare scenariu. Pe de o parte, da, considerăm că AI ar putea înlocui anumite locuri de muncă, inclusiv unele foarte bine calificate. Dar o mare parte a impactului va ține de sarcinile pe care oamenii le îndeplinesc și de modul în care se schimbă activitatea lor. Din această perspectivă, tehnologia ar trebui să creeze și oportunități” - Roxana Mînzatu.
Deficitul de formare profesională și miliardele puse la bătaie de UE
Pentru ca angajații europeni să poată profita de avantajele noilor tehnologii fără a fi împinși în șomaj, recalificarea devine crucială. Mînzatu a subliniat că intervenția trebuie să aibă loc înainte ca posturile să fie transformate radical.
„De aceea, accesul la educație și reconversie profesională este esențial. Trebuie să pregătim oamenii înainte ca locurile lor de muncă să se schimbe și să îi sprijinim dacă au nevoie să treacă la un alt rol. Vrem ca Europa să beneficieze de AI, iar angajații europeni să participe la aceste câștiguri”, a afirmat vicepreședinta executivă a CE.
Realitatea statistică arată însă un decalaj major în pregătirea forței de muncă, pe care Bruxelles-ul încearcă să îl reducă în următorii ani:
„Inteligența artificială schimbă în mod clar felul în care muncim, iar oamenii au nevoie de competențele necesare pentru a ține pasul. Datele noastre arată că nouă din zece locuri de muncă necesită competențe digitale de bază, însă doar 40% dintre adulții din Europa au beneficiat de formare anul trecut. Vrem să ajungem la 60% până în 2030. Acest lucru este vital pentru competitivitatea Europei și pentru încrederea oamenilor” - Roxana Mînzatu.
Strategia europeană vizează atât educația timpurie, cât și sprijinirea celor deja activi pe piața muncii. Împreună cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Comisia a conturat un cadru dedicat înțelegerii și utilizării AI în școli, urmând ca un pachet educațional programat pentru luna noiembrie să ofere suport suplimentar cadrelor didactice și elevilor. În paralel, în mai multe state membre sunt testate programe de tranziție profesională, inclusiv pe lanțul de producție din sectorul auto.
„Este vorba despre tranziția de la un loc de muncă la altul. Trebuie să anticipăm schimbările, să oferim sprijin și să îi ajutăm pe oameni să își dezvolte competențele sau să se recalifice înainte să ajungă în șomaj”, a precizat Mînzatu.
Pentru a susține acest efort, Uniunea Europeană mobilizează fonduri de peste 26 de miliarde de euro. Cea mai mare parte, 23 de miliarde de euro, provine din Mecanismul de redresare și reziliență, fiind destinată educației și competențelor digitale. Alte două miliarde de euro sunt alocate prin Fondul Social European Plus, în timp ce programul Europa Digitală contribuie cu 1,3 miliarde de euro pentru infrastructură, tehnologii AI și instruire digitală.
„Obiectivul este simplu: oamenii trebuie să poată învăța competențe noi pe măsură ce locurile lor de muncă se schimbă, iar companiile trebuie să poată găsi specialiștii de care au nevoie. Investițiile în tehnologie trebuie să meargă mână în mână cu investițiile în oameni”, a explicat oficialul european, adăugând că acest efort nu poate fi lăsat doar pe umerii mediului de afaceri:
„Colaborarea este esențială. Companiile știu de ce competențe au nevoie și pot contribui la formarea unor programe practice și relevante. Guvernele oferă finanțare, sprijină sistemele de educație și se asigură că formarea ajunge și la oamenii care, altfel, ar putea să nu aibă acces la ea. Niciuna dintre părți nu poate elimina singură deficitul de competențe” - Roxana Mînzatu.
Reguli noi pentru gestionarea algoritmică la locul de muncă
Pe lângă finanțarea programelor de recalificare, Comisia Europeană pregătește și un nou cadru legislativ, denumit Quality Jobs Act (Actul privind locurile de muncă de calitate). Consultarea publică pentru acest proiect s-a finalizat pe 28 septembrie, iar propunerea oficială urmează să fie adoptată în luna decembrie, după parcurgerea etapelor procedurale rămase.
Noua legislație își propune să limiteze abuzurile tehnologice și să mențină factorul uman în centrul deciziilor de management:
„Obiectivul nostru este clar: AI ar trebui să facă munca mai sigură, mai relevantă și mai puțin repetitivă. Actul privind locurile de muncă de calitate va promova utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale la locul de muncă, va proteja angajații de riscuri și se va asigura că oamenii păstrează controlul atunci când algoritmii sunt folosiți pentru a-i gestiona” - Roxana Mînzatu.
Vicepreședinta Comisiei a recunoscut însă că elaborarea acestui act normativ reprezintă o provocare majoră, întrucât legislația trebuie să protejeze salariații și să ofere predictibilitate companiilor, fără a bloca însă inovația tehnologică.
„Asta înseamnă să lucrăm îndeaproape cu angajatorii și sindicatele, pentru ca regulile să funcționeze în practică și să existe încredere în modul în care este utilizată inteligența artificială la locul de muncă. Atingerea acestui echilibru prin legislație este dificilă”, a conchis Roxana Mînzatu.
Explorează subiectele:
