Sistemul educațional din Finlanda este adesea invocat ca un model ideal: fără teme multe, fără stres și rezultate excelente la testele internaționale. Mai mult, pe rețelele sociale circulă periodic postări în care se spune că în școlile finlandeze elevii învață doar patru ore pe zi. Dar sunt sau nu adevărate aceste afirmații care generează dezbtaeri? Răspunsul este: parțial. Cât este mit și cât este realitate în ceea ce se spune despre învățământul finlandez, aflați din rândurile de mai jos.

Mitul celor ,,patru ore de școală"

Elevii din Finlanda pot învăța doar patru ore pe zi, însă numai în primii ani de învățământ. Sistemul este structurat astfel:

• Clasele 1 și 2: minim 19 ore pe săptămână
• Clasele 3 și 4: minim 23 de ore pe săptămână
• Clasele 5 și 6: minim 24 de ore pe săptămână
• Clasele 7, 8 și 9: minim 30 de ore pe săptămână

Așadar, elevii din clasele primare au, într-adevăr, zile cu aproximativ 4–5 ore de cursuri, însă pe măsură ce înaintează în ciclul gimnazial, programul poate ajunge la 6–7 ore pe zi. Situația este similară din acest punct de vedere și în România.

Diferența majoră față de multe alte sisteme educaționale nu constă în numărul total de ore, ci în modul în care acestea sunt organizate. O lecție durează în mod obișnuit 45 de minute, iar pauzele sunt de un sfert de oră. Cu toate acestea, sistemul este flexibil, iar profesorii pot să decide să predea 90 de minute, urmate apoi de o pauză mai mare.

În timpul pauzelor, elevii finlandezi sunt încurajați să iasă afară, indiferent de vreme, să facă mișcare și să se relaxeze. Specialiștii finlandezi consideră că aceste pauze contribuie semnificativ atât la capacitatea de concentrare, cât și la starea de bine a elevilor, pe care pun mare accent.

Se dau sau nu teme în Finlanda

,,Am văzut peste tot pe internet informația că în Finlanda nu există teme. Chiar și dacă vei căuta pe Google îți va apărea acest răspuns. Dar trăiesc în Finlanda și cu siguranță avem teme. De unde vine această concepție greșită? Într-adevăr, nu avem multe teme, dar ele există", scria la un moment dat un finlandez pe platforma Reddit, frustrat de mitul care circulă.

Cineva a răspuns că totul a pornit de la afirmațiile unor politicieni în documentarul Where to Invade Next: Finland, în care se vorbea despre școala finlandeză. În același material se vorbea și despre ,,școala de patru ore".

,,Profesorul alege dacă dă sau nu teme, dar cu siguranță există teme la toate nivelurile de clasă", a lămurit lucrurile un cadru didactic finlandez.

Ce diferă față de alte țări, și mai ales față de România, este volumul temelor.

,,Am mers la școală în Finalnda și făceam toate așa-zisele teme în timpul orelor de școală. Alții le făceau în pauză. Durau în jur de cinci minute la fiecare materie", spune un internaut.

În plus, mulți profesori aleg să nu dea teme vinerea, pentru weekend.

Ideea centrală a acestui sistem de învățământ este că învățarea trebuie să se petreacă în principal la școală, nu să fie mutată acasă.

Structura anului școlar în Finlanda

În ceea ce privește structura anului școlar, aceasta nu este foarte diferită față de România. Dacă la noi elevii învață în jur de 180 de zile pe an, în Finlanda numărul este de 190.

Și numărul vacanțelor este asemănător. Finlandezii au:

• Vacanță de Crăciun

• Vacanță de iarnă (pentru sporturile de iarnă, asemănătoare cu vacanța de sch i)

Vacanța de vară se ia mai devreme ca în România, la sfârșit de mai sau început de iunie, însă și școala începe mai repede: la sfârșit de august.

Ce nu le place finlandezilor la școala lor

Chiar dacă școala finlandeză este privită ca una dintre cele mai relaxate, iar performanțele copiilor deveniți adulți sunt bune pe piața muncii, există și lucruri de care oamenii de acolo se plâng.

,,Cred că e super ok pentru a pune copiii la un anumit nivel de cunoștințe, dar nu prea se gândește la copiii mai deștepți. Vorbind din experiența mea personală, mă descurcam foarte bine la mate când eram mic, și răspunsul obișnuit era să-mi dea teme extra, care erau de același fel cu ce făceam deja. Aș fi vrut să învăț ceva nou și interesant pentru că puteam înțelege conceptele mai repede decât alții, nu doar muncă în plus la materia pe care deja o știam", a scris un finlandez într-o altă postare.

,,Cei cu aptitudini academice se plictisesc și simt că își irosesc timpul", a comentat mai dur un altul.

Altcineva a explicat partea bună a lucrurilor:

,,Sistemul școlar finlandez este foarte prost la cultivarea talentelor de top, dar sprijină oportunitățile de creștere emoțională pentru cei dotați".

Un alt mare avantaj al școlii finlandeze, spun alții, este că există foarte puține școli private și chiar și în cazul acelora taxele de școlarizare sunt interzise. Așa că toată lumea este interesată să facă sistemul public de învățământ să funcționeze bine.

Alte modele de școli relaxate

Estonia este un exemplu de sistem care combină o abordare echilibrată cu performanțe de top. Școlile din Estonia includ sprijin pentru sănătatea mentală și starea de bine a elevilor ca parte a modelului educațional. În același timp, țara a ieșit pe primul loc în Uniunea Europeană la testele PISA, cu cele mai bune scoruri pe toate liniile analizate.

Olanda se remarcă, de asemenea, prin politici care susțin autonomie pentru profesori și elevi, precum și un echilibru sănătos între școală și timpul liber.

Și Danemarca este recunoscută pentru accentul pus pe bunăstarea generală a elevilor, dar și pentru educația orientată spre practică și aplicabilitatea din viața de zi cu zi.