Ioana Ciocan cere oficializarea cuvântului „ministră” și evită o decizie în scandalul de la TNB

Prezentă joi, 12 noiembrie, la o conferință de presă alături de purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de Guvern, Ioana Ciocan a abordat mai multe subiecte presante din sfera culturală. Pe agenda declarațiilor s-au aflat tensiunile de la Teatrul Național București (TNB), demersurile pentru schimbarea normelor lingvistice privind titulatura funcției sale, dar și investițiile în patrimoniu sau statutul Teatrului Evreiesc de Stat.

Reacția față de controversa Felix Alexa de la TNB

Un punct central al discuțiilor cu jurnaliștii a vizat situația de la Teatrul Național București, unde cooptarea regizorului Felix Alexa — vizat de acuzații de hărțuire și abuz — a generat un val de indignare atât în rândul actorilor, cât și al publicului, culminând cu suspendarea repetițiilor pentru piesa „Tartuffe”.

Ministra Culturii, așa cum preferă să îi fie adresată funcția, a confirmat că a discutat acest subiect cu managera TNB încă din data de 9 octombrie, la sediul ministerului. La acel moment, o petiție care solicita blocarea proiectului strânsese deja circa 1.700 de semnături, numărul contestatarilor fiind în continuă creștere. Cu toate acestea, oficiala a subliniat că nu a dorit să impună o rezoluție, ci doar a îndemnat conducerea teatrului să reanalizeze contextul ținând cont de presiunea publică.

„Am dorit ca discuțiile mele cu doamna manager să fie unele care să urmeze cadrul legal. Este foarte important să urmăm cadrul legal”, a precizat Ioana Ciocan, adăugând: „I-am spus doamnei manager să reevalueze toată situația și, totodată, să încerce să ia măsurile cele mai bune pentru comunitatea în care dânsa trăiește”.

Ea a insistat asupra faptului că șefii instituțiilor publice nu pot ignora vocea comunității: „Cred că, de fiecare dată, mai ales acum, trebuie să implicăm societatea și să ascultăm ceea ce societatea ne cere. Dacă societatea ne cere să ne gândim mai bine la ceea ce facem, la deciziile noastre manageriale, cred că trebuie să facem asta”.

Când reprezentanții presei au cerut clarificări despre sintagma „identificarea unei soluții profesionale adecvate pentru continuarea proiectului” — extrasă dintr-un comunicat al TNB — și au întrebat direct dacă aceasta implică demiterea lui Felix Alexa, Ioana Ciocan a evitat un răspuns tranșant. Ea a reamintit doar că regizorul s-ar afla încă în perioada de probă, având un contract mai scurt de trei luni, însă a plasat întreaga responsabilitate a deciziei pe umerii conducerii teatrului, invocând autonomia artistică și instituțională.

„Este datoria ministerului să respecte deciziile legale pe care colegii din subordine le iau. Cred că mandatul meu nu poate fi despre ce părere personală am eu despre o balerină, despre un cântăreț, despre un actor sau despre un regizor. Dacă facem asta, să știți că ne întoarcem în regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu și nu vrem să facem asta”, a punctat Ioana Ciocan.

O poziție similară a fost adoptată și în privința modului în care managera TNB a gestionat criza. Titulara portofoliului Culturii a refuzat să dea un verdict, menționând că o concluzie va fi trasă abia la evaluarea anuală. Ea a explicat că absența ministrului din comisiile de evaluare este o practică menită să prevină abuzurile politice: „Tot pentru că suntem în Uniunea Europeană, comisiile de evaluare nu-l conțin pe ministru, din acest motiv, pentru că nu putem să fim dictatoriali”.

Ofensivă la Academia Română pentru termenul „ministră”

Pe lângă problemele din teatre, Ioana Ciocan s-a arătat preocupată de dezbaterea lingvistică din ultimele săptămâni privind utilizarea substantivului „ministră”. Aceasta își dorește ca termenul să nu mai fie perceput ca o exprimare neobișnuită sau incorectă, iar femeile din România să aibă libertatea de a-și alege titulatura profesională, fie că este vorba despre doctorițe, pictorițe, jurnaliste sau ministre.

„Sunt extrem de încântată că în ultimele 3 săptămâni internetul a luat foc cu acest debate”, a mărturisit ea, completând că o astfel de alegere este deja firească în restul blocului comunitar: „În acest moment, această opțiune nu există pentru femeile din România și această opțiune este prezentă în celelalte țări ale Uniunii Europene. Este o chestiune de alegere”.

Pentru a oficializa această formă, Ministerul Culturii a consultat deja Institutul de Lingvistică, urmând să înainteze o cerere formală Academiei Române pentru modificarea Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM).

„Având în vedere că Institutul de Lingvistică ne-a spus că nu este corect, ceea ce noi, bineînțeles, știam, cu această hârtie vom merge la Academia Română și vom ruga Academia să scoată din DOOM paranteza de colocvial de lângă cuvântul «ministră»”, a detaliat oficiala, care intenționează să caute sprijin instituțional și în rândul colegilor din Guvern pentru această inițiativă.

În eventualitatea unui refuz din partea Academiei, Ciocan a dat asigurări că nu va renunța la demers: „Există precedente europene și, în afară de asta, aceste profesii trebuie ancorate în secolul XXI”. Totodată, ea a legat această rigiditate lingvistică de subreprezentarea femeilor în politica la nivel înalt, remarcând că actualul cabinet numără doar două femei ministru. „Cred că și acest cuvânt de «ministru» contribuie ca noi, din start, să ne gândim la miniștri ca fiind niște bărbați, dar și femeile pot să fie și astronauți, și pompieri și ministre”, a mai spus aceasta.

Recunoaștere pentru Teatrul Evreiesc și planuri pentru patrimoniu

Conferința de presă a prilejuit și anunțul privind adoptarea unei hotărâri de Guvern prin care Teatrul Evreiesc de Stat dobândește statutul de instituție de spectacole de importanță națională. Ioana Ciocan a salutat măsura, considerând-o un act de justiție și o validare a aportului adus de minorități la zestrea culturală a țării, mai ales într-un climat social marcat de intoleranță.

„Astăzi simt că s-a făcut dreptate, pentru că, prin hotărârea de guvern, Teatrul Evreiesc de Stat va fi instituție de spectacole de importanță națională”, a declarat ea, subliniind contextul actual: „Totodată, cred că e un moment foarte bun, acum, când pare că trăim într-un festival al urii, să recunoaștem importanța pe care minoritățile au adus-o la cultura națională și să fim alături de ele și să contribuim cu toții la o lume un pic mai bună, în care cultura este pe prim plan, nu pe ultimul plan”.

În ceea ce privește diplomația culturală, ministra a garantat că România va continua să trimită expoziții de patrimoniu în străinătate, în ciuda incidentului grav din Olanda, unde mai multe piese din Tezaurul dacic au fost furate. Ea consideră că arta și muzeele naționale sunt insuficient promovate la nivel european. „Este o prioritate a ministerului ca România să fie prezentă cât mai mult peste granițe și o să răspundem pozitiv la absolut toate cererile pe care le primim”, a dat asigurări Ciocan.

Referindu-se la viitoarea Strategie Națională a Culturii 2027-2034, oficiala a respins ferm afirmațiile regizorului galez Peter Greenaway, care, în timpul unei vizite la București, a catalogat România drept o „cultură minoră”. Pusă să comenteze această etichetă în contrast cu performanțele Ungariei — țară care se mândrește cu doi laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură —, Ioana Ciocan a contraatacat amintind de cele două trofee Palme d'Or câștigate pentru România de cineastul Cristian Mungiu.

„Nu cred absolut deloc că suntem o cultură minoră”, a punctat ea. Deși a admis că subfinanțarea cronică rămâne un obstacol major, ministra a promis că instituția pe care o conduce pregătește investiții capabile să transforme infrastructura de profil. Printre proiectele majore enumerate se numără ridicarea unei noi aripi pentru extinderea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, demararea șantierului la Muzeul Național „George Enescu”, precum și mutarea patrimoniului deținut de Muzeul Național de Istorie a României.

Explorează subiectele:

Ioana Ciocan Felix Alexa Teatrul Național București

Distribuie Distribuie Comentarii