Ion Gheorghe Maurer, Mihai Roller și Matei Socor ar putea fi excluși din Academia Română. Noul președinte, Marius Andruh, deschide dosarul membrilor care au slujit comunismul

Mai multe figuri compromise din punct de vedere moral din cauza legăturilor cu regimul comunist, precum Ion Gheorghe Maurer , fost președinte al Consiliului de Miniștri, poetul stalinist Alexandru Toma, compozitorul Matei Socor sau Mihai Roller , principalul falsificator al istoriei României, ar putea fi excluse din rândurile Academiei Române. Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, noul președinte noul președinte al instituției, Marius Andruh, a anunțat o evaluare în acest sens, iar o decizie ar urma să fie luată prin vot.

De asemenea, în ceea ce privește problema plagiatului, Marius Andruh a subliniat rolul esențial al conducătorului științific, care poate fi considerat responsabil în cazul unor abateri ale doctorandului.

„Adevărul”: Care sunt prioritățile dumneavoastră în această perioadă?

Marius Andruh: Prioritățile sunt din mai multe categorii. În primul rând, dezvoltarea proiectelor culturale pe care le avem și introducerea unora noi, astfel încât să fim o prezență tot mai activă în viața societății. Suntem cel mai înalt for de cultură al țării și, prin urmare, tot ce înseamnă eveniment cultural este de maximă importanță pentru noi.

În al doilea rând, patrimoniul. Trebuie să continuăm reabilitarea clădirilor, în măsura în care găsim resurse financiare, și să le amenajăm astfel încât să joace un rol important în viața orașului, atât prin activități culturale, cât și prin estetica lor, pentru că multe dintre ele sunt clădiri de patrimoniu.

În al treilea rând, avem probleme legate de organizarea institutelor și a școlilor doctorale. Mă refer în special la aspectele financiare. În cazul institutelor, nu este respectată legea salarizării cercetătorilor, care au salarii foarte mici și care trebuie corectate conform legii.

În ceea ce privește școlile doctorale, acestea au fost reorganizate, un lucru bun. Ne-am afiliat la programul Erasmus, însă studenții nu primesc granturile doctorale așa cum prevede legea și cum primesc colegii lor din universități.

„Adevărul”: Există și o altă problemă sensibilă: membri ai Academiei care sunt figuri controversate din punct de vedere istoric. Un exemplu ar fi Ion Gheorghe Maurer. Cum vedeți această situație?

Marius Andruh: În anumite situații, lucrurile au fost ușor de rezolvat, pentru că legea prevede clar că persoanele condamnate la închisoare sunt eliminate din Academie. Așa s-a întâmplat în cazuri: Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu, Suzana Gâdea sau Manea Mănescu.

În alte situații, lucrurile sunt mai complicate. Nu s-a discutat până acum în mod sistematic despre aceste cazuri, pentru că nu sunt foarte multe. Este însă un subiect care merită, la un moment dat, o dezbatere.

O astfel de decizie nu poate fi luată individual. Academia este o instituție a oamenilor egali, cu aproximativ 160 de membri din țară în momentul de față. Discuția trebuie purtată în cadrul conducerii și apoi în Adunarea Generală.

Alegeri la Academia Română: Marius Andruh câștigă președinția după al doilea tur de scrutin

Din punctul meu de vedere, ar trebui să existe o discuție. Dar decizia va fi una colectivă. Nu este o instituție în care președintele decide singur.

„Adevărul”: În ultima perioadă asistăm la o banalizare a plagiatului. Ce măsuri ar trebui luate pentru a combate acest fenomen?

Marius Andruh: Răspunsul este, în principiu, simplu. Dacă ne uităm la prezent, toate tezele trec prin softuri antiplagiat. Conducătorul de doctorat și doctorandul primesc observațiile, iar conducătorul trebuie să le analizeze cu responsabilitate. El, conducătorul tezei, semnează, până la urmă, că teza este în regulă, chiar dacă există similitudini - unele fiind inevitabile, de exemplu citarea bibliografiei sau în descrieri standard ale procedurilor experimentale.

În plus, teza este publică timp de 3 luni pe site. În aceste condiții, este foarte greu astăzi să „te mai joci” cu plagiatul de tip copy-paste.

Există însă și forme mai sofisticate - furtul de idei, reformulate. Aici intervine rolul conducătorului științific și al comisiei de îndrumare. Dacă apare un plagiat, de orice tip, conducătorul de doctorat răspunde solidar cu doctorandul.

Am spus acest lucru de mai multe ori: doctorandul și conducătorul de doctorat sunt în egală măsură răspunzători de conținutul tezei.

„Adevărul”: Ar trebui ca persoanele dovedite că au plagiat să restituie beneficiile financiare obținute?

Marius Andruh: În mod normal, da. Dacă titlul de doctor este retras, este firesc să te uiți și la avantajele obținute în baza lui și să le corectezi.

Din punct de vedere legal, nu știu exact cum stau lucrurile, acest aspect nu este de competența. Eu sunt preocupat în primul rând de corectitudinea procesului. Mai departe, intrăm într-o zonă care ține de justiție.

Dar, moral vorbind, da, ar fi normal ca acele beneficii să fie restituite.

„Adevărul”: Academia Română a fost mereu un for al unității culturale. Ce proiecte aveți împreună cu Academia de Științe a Moldovei?

Marius Andruh: Relația este foarte bună. Tocmai m-am întors de la Chișinău și există mai multe proiecte comune.

De exemplu, Ziua Culturii Naționale este organizată și cu participarea Academiei de Științe a Moldovei. De asemenea, sunt evenimente comune în nordul Moldovei, la Dumbrăveni, în jurul datei de 15 iunie, când este comemorat Mihai Eminescu.

Mai este și Ziua Limbii Române, pe 31 august, care în Republica Moldova este considerată și Ziua Renașterii Naționale.

În plus, am semnat un acord pentru doctorate în cotutelă. Este o direcție pe care o susțin puternic. Tinerii trebuie să aibă libertatea de a pleca în străinătate, dar, în același timp, trebuie să le oferim condiții bune și aici.

Doctoratele în cotutelă, între România și Republica Moldova, pot ajuta la păstrarea tinerilor valoroși în sistem. Iar dacă ulterior pot face stagii în străinătate, pentru câteva luni, cu atât mai bine. Legăturile sunt, așadar, foarte strânse.