IPP a lansat studiul "Accesul la medicamente şi consumul acestora - Atitudini, percepţii şi comportament"

IPP a lansat studiul "Accesul la medicamente şi consumul acestora - Atitudini, percepţii şi comportament"

Institutul pentru Politici Publice a lansat marţi, în dezbatere, la Palatul Parlamentului, studiul naţional "Accesul la medicamente şi consumul acestora - Atitudini, percepţii şi comportament".

Documentând opiniile relevante în demersul de identificare de soluţii durabile de politică publică la ceea ce se numeşte, în România, criza medicamentelor, IPP, sub patronajul Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, a prezentat cea mai recentă cercetare sociologică realizată cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie - "Accesul la medicamente şi consumul acestora - Atitudini, percepţii şi comportament".

Studiul, care include şi un sondaj reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia ce suferă de boli cronice, a identificat şi a supus dezbaterii publice, în prezenţa parlamentarilor, a reprezentanţilor Executivului, a medicilor, farmaciştilor şi a liderilor asociaţiilor pacienţilor cu diferite afecţiuni o serie de direcţii de acţiune pentru combaterea acestui fenomen, apreciindu-se că în decursul ultimelor luni în România criza medicamentelor s-a accentuat, cu consecinţe dintre cele mai grave pentru vieţile oamenilor, luându-se soluţii pe moment fără rezolvarea cauzelor sistemice.

Adrian Moraru, directorul IPP, care a prezentat studiul, a atras atenţia că lipsa de medicamente - una dintre principalele probleme din sistemul de sănătate românesc - este o problemă europeană şi nu trebuie pornit de la ideea că "în România e dezastru".

"Nu cred că e ceva care se poate rezolva printr-un set de măsuri de azi pe mâine", a adăugat el.

Moraru spune că între marile probleme identificate se află subfinanţarea sistemului, precum şi lipsa unui grup de lucru la nivelul instituţiilor statului care trebuie să se constituie într-un organism şi care să dezbată problemele la zi pe termen de 6 luni, după care aceste discuţii să fie reînnoite, pe măsură ce problemele reapar.

Conform studiului IPP, realizat pe un eşantion de 2.894 de subiecţi, bolnavi cronic, în luna februarie 2018, preţul scump al medicamentelor şi posibilitatea de decontare doar a unora dintre ele sunt principalele nemulţumiri ale respondenţilor. Alte probleme menţionate sunt dificultatea cu care se găsesc anumite medicamente şi procedurile complicate de obţinere a medicamentelor.

Majoritatea respondenţilor (84%) spun că au achiziţionat, în ultimele luni, medicamente pe bază de reţetă decontată/ compensată de Casa de Asigurări de Sănătate. Un sfert dintre persoanele intervievate afirmă că au achiziţionat medicamente fără reţetă, iar 24% au achiziţionat medicamente pe bază de reţetă nedecontată/ necompensată de Casa de Sănătate.

Mai mult de jumătate din cei intervievaţi au susţinut că sunt mulţumiţi de accesul pe care îl au în România la medicamentele căutate, mai arată studiul IPP, ceea ce Adrian Moraru califică ca fiind "o concluzie surprinzătoare".

Astfel, 64% dintre subiecţi se declară mulţumiţi, în general, de accesul avut la medicamente. În acelaşi timp, 15% sunt nemulţumiţi şi 5% sunt foarte nemulţumiţi. Din rândul celor nemulţumiţi, 39% spun că nemulţumirea principală este preţul ridicat al medicamentelor, 20% indică faptul că sunt prea puţine medicamente compensate/ doar cele ieftine sunt compensate, iar 14% spun că problema principală este dificultatea cu care găsesc anumite medicamente. 7% dintre aceştia spun că procedurile de obţinere a medicamentelor sunt complicate şi 5% afirmă că medicamentele nu sunt eficace.

O proporţie de 73,2% din rândul celor intervievaţi iau medicamente de câteva ori pe zi, arată studiul, iar 21,5% - o dată pe zi. 19,2% dintre cei chestionaţi spun că iau două feluri de medicamente în cadrul tratamentului prescris. Afecţiunile pentru care iau tratament medicamentos respondenţii şi pe care le menţionează în cele mai ridicate proporţii sunt: cele cardiace (61%), urmate de cele legate de circulaţia sângelui (18%), afecţiuni ale sistemului osos (17%), diabet (17%), afecţiuni ale sistemului nervos (14%). Alte afecţiuni menţionate sunt: hepatice, musculare/ articulare, respiratorii, digestive, endocrine, renale, oncologice.

Majoritatea subiecţilor (67%) nu s-au regăsit în situaţia de a nu găsi în prima farmacie vizitată medicamentele prescrise. Însă 32% dintre aceştia spun că s-au confruntat cu o astfel de situaţie şi au apelat la diverse metode pentru a procura medicamentele necesare: au căutat în alte farmacii (73%), au revenit în aceeaşi farmacie în ziua următoare (21%), au sunat medicul pentru a înlocui medicamentul (10%), au apelat la cunoştinţe (8%). Doar 1% au căutat pe internet. Acelaşi procentaj a apelat la companii producătoare sau distribuitoare de medicamente.
Niciunul dintre subiecţi nu a făcut sesizare la Agenţia Naţională a Medicamentului.

Potrivit studiului IPP, 77% dintre subiecţi s-au declarat mulţumiţi de disponibilitatea medicamentelor în farmacii.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Octavian Alexandrescu a amintit că din discuţiile avute cu factorii implicaţi a rezultat între altele că producătorii de medicamente inovatoare sunt interesaţi în primul rând de preţul de referinţă, după care se calculează produsele în România, iar, pe de altă parte, producătorii de medicamente generice sunt interesaţi mai mult de taxa de clawback.

"La această oră am modificat strategia de preţuri şi, la începutul lunii următoare, vom demara practic procesul de corecţie a preţurilor pe care le vrem finalizate până la 1 octombrie. Şi credem că am găsit soluţia de echilibru între interesele pacienţilor, reprezentate de către noi, administraţia centrală şi interesele economice ale producătorilor, distribuitori, farmacişti. Mai mult decât atât, am demarat consultări şi începem să reglementăm împreună cu Casa de Asigurări, cu Ministerul Finanţelor, cu producătorii şi cu asociaţiile de pacienţi (...) taxa de clawback. Trebuie să reglementăm modul de calculare şi aplicare a acestei taxe, astfel încât să devină în primul rând predictibilă. De fapt, din punctul nostru de vedere, principala problemă nu este atât valoarea taxei clawback, cât nepredictibilitatea ei", a spus Alexandrescu, care a calificat sondajul IPP ca fiind interesant.

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, crede că pacienţii trebuie să fie implicaţi mult mai mult pe viitor în politicile de sănătate şi totodată să fie informaţi mult mai bine asupra problemelor din domeniu.

Evenimentul a constituit cadrul pentru un schimb de opinii între actorii afectaţi şi interesaţi de subiect, urmând ca varianta finală a raportului, elaborată după aceste discuţii, să fie distribuită tuturor decidenţilor pentru evitarea unor situaţii-limită în viitor. AGERPRES/(A, AS - autor: Cătălina Matei, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)


Citește și:

populare
astăzi

1 Horoscop luni, 18 martie. O zodie va fi trădată de cineva drag. Peștii vor avea parte de o surpriză

2 VIDEO Milionarul cu șase clase, o nouă aroganță

3 VIDEO Aproape interesant...

4 România construiește cea mai mare bază NATO din Europa

5 Pescobar a angajat-o pe noua Larisa