Iranul a dezlănțuit un nou val de represiune împotriva populației în mijlocul războiului

Pe măsură ce loviturile aeriene ale SUA și Israelului țintesc forțele de securitate ale Iranului, guvernul iranian a intensificat represiunile interne, arestând sute de persoane și amenințând potențialii protestatari cu moartea pentru a preveni o revoltă, relatează WSJ.

Locuitorii din Teheran și alte orașe mari descriu un climat de frică fără precedent în memoria recentă. Bărbați în civil, înarmați, circulă pe motociclete prin cartiere noaptea, cu fețele acoperite, purtând arme pentru a intimida cetățenii. Posturile de control improvizate, ridicate în preajma orașelor, opresc și controlează vehiculele, crescând senzația de supraveghere constantă.

Cel puțin 500 de persoane au fost reținute de la izbucnirea războiului, potrivit lui Ahmad-Reza Radan, comandantul poliției iraniene. Cei arestați se confruntă cu acuzații care variază de la furnizarea de informații presei internaționale sau forțelor inamice, la realizarea de fotografii și videoclipuri cu locații lovite de atacurile aeriene. Alții au fost acuzați de susținerea fiului exilat al ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi - o figură proeminentă a opoziției peste hotare. Mass-media de stat a raportat că 11 presupusi monarhiști au opus rezistență arestării și au fost uciși.

Printre cei reținuți se numără cetățeni obișnuiți, inclusiv o mamă și fiul său adolescent, acuzați de celebrarea morții liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, ucis într-o lovitură israeliană la începutul războiului, conform grupului Human Rights Activists in Iran, care monitorizează situația țării din SUA.

Represalii împotriva societății civile

Activistele pentru societatea civilă au fost, de asemenea, vizate. Leila Mir Ghaffari, cunoscută activistă pentru drepturile omului, reținută anterior în timpul protestelor pentru drepturile femeilor din 2022, se numără printre cei deținuți.

„Sistemul transmite foarte clar că orice formă de disidență sau mobilizare populară nu va fi tolerată”, a declarat Sanam Vakil, director al programului Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Chatham House. „Iranul se confruntă cu o criză existențială și este clar că vor folosi orice mijloace pentru a suprima dimensiunea internă a amenințării.”

Reprimarea survine pe fondul unei campanii aeriene susținute de SUA și Israel, care vizează forțele interne de securitate ale Iranului. Atacurile au lovit repetat poliția, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și miliția Basij, cu scopul de a slăbi guvernul și de a crea condiții pentru posibile revolte. Doar în Teheran, patru puncte de control au fost lovite pe 11 martie, ucigând zece membri Basij și alte forțe înarmate, potrivit agenției semi-oficiale Fars News.

Locuitorii raportează tensiuni crescute chiar și în viața cotidiană. Un bărbat din nordul Iranului a descris întâlnirea cu o duzină de membri ai Gardienilor Revoluției într-o brutărie locală, complet înarmați și vizibil tensionați, deși doar stăteau la coadă la pâine. Între timp, patrulele regulate de poliție aproape au dispărut de pe străzi, adâncind senzația de nesiguranță. În același timp, forțele de securitate își fac simțită prezența peste tot.

Experții notează că amploarea represiunii reflectă nu doar capacitatea de a folosi forța în fața celor care dau semne de revoltă, ci și o nesiguranță profundă în cadrul regimului, pe măsură ce bazinul de legitimitate se restrânge. „Menținerea controlului constant devine mai dificilă în timp de război, deoarece perturbările economice, distrugerile fizice și furia publică se acumulează simultan”, a apreciat Omid Memarian, expert în Iran la DAWN, un grup de cercetare și advocacy cu sediul în Washington. „La un moment dat, acestea ar putea exploda.”

Controlul internetului și izolarea informațională

Transmisiunile televizate și mesajele text transmit avertismente severe către public. Un mesaj de la IRGC, văzut de The Wall Street Journal, avertiza că protestatarii vor primi „o lovitură mai puternică decât pe 8 ianuarie” - o referire la masacrele recente ale protestatarilor, când aproape 7.000 de demonstranți au fost uciși, potrivit cifrelor Activiștilor pentru Drepturile Omului din Iran.

Accesul la internet rămâne puternic restricționat, cu blocaje informaționale aproape totale de la începutul războiului. Autoritățile reprimă utilizatorii terminalelor Starlink, folosite de unii iranieni pentru a ocoli cenzura oficială. Săptămâna trecută, poliția a arestat un bărbat de 37 de ani acuzat că conducea o rețea ilegală de vânzare a Starlink, conform agenției semi-oficiale Mehr News. Doar anumiți utilizatori pro-guvernamentali beneficiază de acces nelimitat la internet prin așa-numitele cartele SIM albe, o politică descrisă de oficiali ca fiind destinată „celor care pot amplifica vocea țării în lume.”

Efectul combinat al punctelor de control, patrulelor înarmate, loviturilor aeriene și restricțiilor aproape totale de comunicare a făcut ca mulți cetățeni să fie prea speriați pentru a-și părăsi casele, cu atât mai puțin pentru a provoca guvernul. Ei nu sunt aici pentru a ne proteja, a declarat un activist din societatea civilă din Teheran, referindu-se la bărbații mascați care controlează străzile. „Asta îi face chiar mai înfricoșători.”