Iranul ar avea nevoie de un an pentru a construi o armă nucleară. Războiul a produs daune limitate, susțin Serviciile de Informații ale SUA

Evaluările serviciilor de informații americane indică faptul că intervalul de timp necesar Iranului pentru a produce o armă nucleară a rămas neschimbat față de estimările făcute vara trecută, în ciuda conflictului militar recent și a atacurilor asupra unor obiective strategice, potrivit unor surse citate de Reuters .

Analiștii ar fi ajuns la concluzia că, deși operațiunile militare ale SUA și Israelului au afectat infrastructura iraniană, ele nu au modificat semnificativ termenul estimat pentru o eventuală capacitate nucleară militară a Teheranului.

„Evaluările privind programul nuclear al Iranului rămân în mare parte neschimbate”, au precizat sursele citate, chiar și după o campanie militară intensă care a vizat instalații din mai multe regiuni.

În vara trecută, serviciile de informații americane estimau că Iranul ar putea produce suficient uraniu îmbogățit pentru o armă nucleară și ar putea construi o astfel de bombă într-un interval de trei până la șase luni. După atacurile din iunie asupra unor obiective precum Natanz, Fordow și Isfahan, estimările au fost revizuite la aproximativ nouă luni – un an.

Loviturile au afectat grav mai multe instalații de îmbogățire, însă nu există încă o confirmare privind situația stocurilor de uraniu puternic îmbogățit. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a reușit să verifice amplasarea a aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, despre care se crede că ar putea fi depozitate în zone subterane.

AIEA estimează că întregul stoc de uraniu puternic îmbogățit ar putea fi suficient pentru aproximativ 10 bombe, dacă ar fi procesat suplimentar.

Într-o reacție oficială, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat că „Operațiunea Midnight Hammer a distrus instalațiile nucleare ale Iranului, iar Operațiunea Epic Fury a valorificat acest succes prin decimarea bazei industriale de apărare a Iranului”, adăugând că „președintele Trump a afirmat de mult timp că Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară - și nu blufează”.

Și vicepreședintele JD Vance a reiterat obiectivul administrației americane, afirmând: „Iranului nu i se poate permite niciodată să obțină o armă nucleară. Acesta este obiectivul acestei operațiuni”.

Oficialii americani susțin că lipsa unei schimbări în estimările privind timpul necesar Iranului pentru a dezvolta o armă nucleară reflectă și faptul că recentele lovituri nu au vizat în mod prioritar infrastructura nucleară critică, ci mai degrabă capacități militare convenționale și centre de comandă.

„Din câte știm, Iranul încă deține toate materialele sale nucleare”, a declarat Eric Brewer, fost analist al serviciilor de informații americane, adăugând că acestea „se află probabil în situri subterane îngropate adânc, unde munițiile americane nu pot pătrunde”.

În ultimele săptămâni, au fost analizate inclusiv scenarii mai riscante, precum operațiuni terestre destinate recuperării unor stocuri de uraniu îmbogățit, însă acestea rămân la nivel de opțiuni.

Iranul neagă în mod constant că ar urmări dezvoltarea unei arme nucleare, iar serviciile de informații americane și AIEA susțin că programul militar nuclear ar fi fost oprit în 2003, deși există în continuare suspiciuni și evaluări diferite în rândul experților.

„Cred că toată lumea este de acord că știința nu poate fi bombardată, dar know-how-ul poate fi cu siguranță distrus”, a declarat David Albright, fost inspector ONU, subliniind că eliminarea unor specialiști nucleari ar putea afecta capacitatea Iranului de a dezvolta o armă funcțională.

Evaluările rămân astfel divergente, însă consensul general al serviciilor de informații americane indică faptul că, în ciuda conflictului și a atacurilor recente, timpul estimat pentru o posibilă armă nucleară iraniană nu s-a modificat semnificativ.