Iranul își păstrează un arsenal de rachete considerabil. Evaluările serviciilor americane de informații contrazic declarațiile triumfaliste ale lui Trump

Deși președintele american Donald Trump și șeful Pentagonului, Pete Hegseth, au susținut în repetate rânduri că forțele armate iraniene au fost „distruse” și „nu mai reprezintă o amenințare”, datele serviciilor de informații americane conturează o realitate mult mai complicată. Potrivit unei analize publicate de The New York Times, Iranul a reușit să recupereze accesul la majoritatea bazelor sale de rachete, la lansatoarele mobile și la infrastructura subterană strategică.

Cea mai mare îngrijorare în rândul oficialilor americani vizează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai sensibile rute maritime ale lumii. Surse familiarizate cu rapoartele de intelligence afirmă că Teheranul ar fi redobândit capacitatea operațională pentru 30 dintre cele 33 de obiective de rachete amplasate de-a lungul acestei zone strategice. În eventualitatea unei escaladări, acestea ar putea amenința navele militare americane și petrolierele care tranzitează coridorul energetic vital.

Iranul continuă să dețină aproximativ 70% din lansatoarele mobile de rachete și circa 70% din stocurile de rachete existente înainte de război

Evaluările serviciilor secrete arată că Iranul continuă să dețină aproximativ 70% din lansatoarele mobile de rachete și circa 70% din stocurile de rachete existente înainte de război. Este vorba atât despre rachete balistice capabile să lovească ținte din regiune, cât și despre rachete de croazieră destinate atacurilor asupra obiectivelor maritime sau terestre aflate la distanțe mai mici.

Mai mult, imaginile satelitare și alte mijloace de supraveghere indică faptul că aproximativ 90% dintre facilitățile subterane iraniene pentru depozitarea și lansarea rachetelor sunt din nou accesibile și considerate „parțial sau complet operaționale”.

Aceste concluzii contrazic direct mesajele publice transmise de administrația Trump. La doar zece zile de la începutul conflictului, Donald Trump declara pentru CBS News că Iranul „aproape că nu mai are rachete” și că „nu mai dispune de nimic în plan militar”. La rândul său, Pete Hegseth afirma, într-o conferință de presă la Pentagon, că operațiunea „Epic Fury”, lansată pe 28 februarie, „a neutralizat complet forțele iraniene și le-a făcut nefuncționale pentru ani de zile”.

Numai că noile informații apărute la mai puțin de o lună de la aceste declarații sugerează că Washingtonul ar fi supraestimat efectele loviturilor asupra infrastructurii iraniene și ar fi subevaluat capacitatea regimului de la Teheran de a-și reface rapid potențialul militar.

Casa Albă respinge însă aceste interpretări

Olivia Wells, purtătoare de cuvânt a administrației americane, a reiterat poziția oficială potrivit căreia armata iraniană este „zdrobită”. Ea a susținut că regimul de la Teheran se află într-o poziție „nesustenabilă” și a sugerat că oricine vorbește despre refacerea capacităților militare iraniene devine, voit sau nu, „portavocea” Gardienilor Revoluției Islamice.

În paralel, Pentagonul a criticat modul în care presa a relatat despre conflict și despre evaluările serviciilor de informații.

Dincolo de disputa politică, rapoartele serviciilor americane scot la iveală o problemă strategică majoră pentru Washington. Dacă armistițiul fragil care durează de o lună se va prăbuși, Statele Unite riscă să intre într-o nouă fază a conflictului într-un moment în care propriile stocuri de muniție critică sunt deja serios afectate.

Potrivit evaluărilor, armata americană a consumat cantități importante de rachete Tomahawk și interceptoare Patriot, în timp ce Iranul continuă să păstreze capabilități semnificative, în special în jurul Strâmtorii Ormuz. O eventuală nouă campanie militară ar obliga Pentagonul să utilizeze și mai intens muniții considerate esențiale pentru alte potențiale confruntări, inclusiv în Asia, în scenarii legate de China sau Coreea de Nord.

Refacerea acestor stocuri ar putea dura ani, nu luni, avertizează oficialii americani. În privat, reprezentanți ai Pentagonului au încercat să liniștească aliații europeni, preocupați că armele cumpărate de statele europene pentru Ucraina ar putea întârzia sau chiar să nu mai fie livrate, dacă Washingtonul va prioritiza reconstituirea propriilor rezerve.

Pentagonul a fost nevoit să facă alegeri tactice dificile

Atacurile comune lansate de SUA și Israel au provocat, fără îndoială, pagube serioase infrastructurii militare iraniene. Însă faptul că Teheranul a reușit să conserve o parte importantă a arsenalului său alimentează tot mai multe întrebări privind eficiența strategică a campaniei militare și costurile ei pe termen lung.

Mai ales că, potrivit unor oficiali citați de presa americană, Pentagonul a fost nevoit să facă alegeri tactice dificile. Din cauza numărului limitat de bombe capabile să distrugă buncăre subterane, armata americană a preferat în multe cazuri să blocheze intrările în facilitățile iraniene, în loc să încerce distrugerea completă a complexelor și a arsenalului aflat în interior. Rezultatele acestei strategii s-au dovedit însă inegale.

În acest context, criza iraniană rămâne suspendată într-o zonă de incertitudine periculoasă. Donald Trump este pus în fața unei alegeri complicate: continuarea presiunii militare, reluarea negocierilor sau o nouă escaladare regională. Niciuna dintre variante nu pare lipsită de riscuri majore.