JD Vance ar fi contestat atacurile ordonate de Trump asupra Iranului, spun surse de la Casa Albă

Vicepreședintele JD Vance a fost sceptic față de ideea ca Statele Unite să lovească Iranul în perioada premergătoare deciziei președintelui Donald Trump de a declanșa războiul, au declarat pentru POLITICO doi oficiali de rang înalt din administrația Trump.

Vance, care de mult timp pune sub semnul întrebării intervențiile militare americane în străinătate, a apărat public operațiunea împotriva Iranului. Totuși, oficiali ai Casei Albe au dezvăluit că vicepreședintele și-a exprimat opoziția în perioada premergătoare deciziei, alimentând speculațiile apărute în ultimele luni potrivit cărora Vance era mult mai rezervat în privința acțiunilor militare decât Trump.

Vance este „sceptic”, este „îngrijorat de șansele de succes” și „pur și simplu se opune” războiului cu Iranul, a declarat prin mesaj un oficial de rang înalt din administrația Trump. Acesta a primit anonimat pentru a putea vorbi despre opiniile vicepreședintelui.

Un al doilea oficial important din administrație a spus că „rolul lui este să îi prezinte președintelui și administrației toate punctele de vedere posibile despre ce s-ar putea întâmpla, din mai multe perspective. Iar el face asta. Dar, odată ce decizia a fost luată, este pe deplin aliniat”.

Speculații privind o ruptură între Vance și Trump

Scepticismul bine cunoscut al lui Vance față de implicarea militară a SUA — format în urma experienței sale ca militar în United States Marine Corps în Irak — combinat cu tonul său mai rezervat privind succesul operațiunii, a alimentat speculațiile despre o posibilă ruptură între președinte și vicepreședintele său.

Nu este prima dată când Vance pare să aibă o opinie diferită de cea a lui Trump în privința acțiunilor militare ale SUA. Atunci când Statele Unite au bombardat rebelii houthi la începutul anului trecut, Vance a scris într-un grup de chat pe aplicația Signal, care se credea a fi secret și la care participau alți oficiali ai administrației, că consideră decizia o „greșeală”.

Episodul vine și pe fondul unei serii de declarații publice din ultimii ani în care acesta a explicat de ce nu este în interesul Statelor Unite să intre într-un război cu Iran.

Cel mai recent exemplu al unei divergențe de politică între cei doi apare într-un moment în care Trump a sugerat că atât Vance, cât și secretarul de stat Marco Rubio — care s-a poziționat public mai aproape de președinte în privința Iranului — ar putea avea un rol pe un eventual bilet electoral pentru alegerile din 2028.

Chiar Trump a menționat luni această diferență de abordare, dar a părut că nu îl deranjează. „Vance era, aș spune, din punct de vedere filozofic, puțin diferit de mine. Cred că era poate mai puțin entuziasmat de ideea de a merge în această direcție, dar totuși destul de entuziast”, le-a declarat Trump reporterilor la Mar-a-Lago.

Casa Albă acuză presa că „nu are idee despre ce vorbește.”

Vance nu a explicat public în ce constă această diferență „filozofică”, iar colaboratorii săi au refuzat să ofere detalii despre modul în care a privit acțiunea militară.

„Vicepreședintele a fost ținta unor scurgeri constante de informații din toate direcțiile, venite de la persoane care încearcă să-și proiecteze propriile opinii asupra lui”, a declarat purtătoarea sa de cuvânt, Taylor Van Kirk. „Ca urmare, au apărut numeroase relatări contradictorii despre opiniile vicepreședintelui, ceea ce arată că presa mainstream nu are, de fapt, idee despre ce vorbește.”

Războiul „câștigat” care nu se mai termină: de ce Trump s-ar putea trezi în imposibilitatea de a încheia conflictul cu Iranul - Analiză CNN

Ea a adăugat că „vicepreședintele, membru mândru al echipei de securitate națională a președintelui, își păstrează sfaturile pentru președinte în mod privat”.

La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că „încercările de a crea o ruptură între președintele Trump și vicepreședintele Vance sunt complet greșite. Președintele ascultă opiniile numeroșilor membri talentați ai echipei sale de securitate națională și ia, în cele din urmă, decizii bazate pe ceea ce este mai bine pentru țara noastră și pentru securitatea națională. Vicepreședintele Vance este un atu extraordinar pentru președinte și pentru întreaga administrație”.

O persoană familiarizată cu modul de gândire al lui Vance, care a primit anonimat pentru a putea vorbi despre acest subiect, a spus însă că vicepreședintele considera că era nevoie de o lovitură rapidă și că o întârziere ar fi putut provoca victime în rândul militarilor americani, din cauza unor posibile scurgeri de informații despre planurile armatei SUA.

Vance, sceptic în privința intervențiilor militare externe

În primul an al celui de-al doilea mandat al lui Trump, Vance a fost adesea vocea scepticilor în privința intervențiilor militare. După ce Statele Unite au bombardat instalații nucleare iraniene în iunie și după capturarea fostului lider venezuelean Nicolás Maduro, Vance a mers pe rețelele sociale pentru a apăra aceste decizii, dar a admis și că americanii sunt „îndreptățiți să fie îngrijorați de implicarea în conflicte externe”, așa cum a scris după bombardamentul din iunie.

De la începutul atacurilor, Vance a adoptat public o linie de susținere a obiectivelor militare ale președintelui, fără însă a repeta limbajul triumfalist al acestuia, precum declarația lui Trump de miercuri potrivit căreia „am câștigat” războiul.

„Trump nu va arunca Statele Unite într-un conflict care să dureze ani de zile, fără un final clar și fără un obiectiv precis”, a declarat Vance pentru Fox News pe 2 martie, susținând că obiectivul „simplu” de a distruge capacitatea nucleară a Iranului va împiedica SUA să ajungă în situații de blocaj precum cele din Irak sau Afghanistan.

Deși acum își exprimă public sprijinul pentru atacuri, Vance are un istoric îndelungat în care s-a poziționat drept o voce sceptică față de intervențiile americane în străinătate, în special în cazul Iranului.

Cu două zile înainte ca Trump să lanseze atacurile, el a declarat pentru The Washington Post că se consideră „un sceptic al intervențiilor militare externe” și că „cu toții preferăm opțiunea diplomatică”.

Cu doi ani mai devreme, când era candidat la funcția de vicepreședinte, i-a spus podcasterului Tim Dillon că „interesul nostru este, cred, foarte clar să nu intrăm într-un război cu Iranul” și că un astfel de conflict ar reprezenta „o distragere uriașă de resurse” și ar fi „extrem de costisitor pentru țara noastră”.