Judecătorii Curților de Apel îi cer lui Nicușor Dan reexaminarea reformei pensiilor speciale. Magistrații se simt discriminați

Judecătorii Curților de Apel, inclusiv cea Militară, au trimis președintelui României Nicușor Dan un Memoriu prin care solicită reexaminarea Legii care prevede reforma pensiilor de serviciu, argumentând că viitorii pensionari din magistratură vor pierde, în medie, între 5.000 și 12.000 de lei net.

Documentul avertizează asupra unor vulnerabilități majore de legalitate și a unui impact social pe care judecătorii îl consideră devastator și despre care spun că ar putea bloca instanțele prin plecări masive din sistem.

Potrivit Memorandumului, deși Curtea Constituțională (CCR) a respins recent obiecțiile de neconstituționalitate privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, magistrații solicită Șefului Statului să verifice dacă legea este oportună și dacă respectă Dreptul Uniunii Europene , aspecte care nu fac obiectul controlului de constituționalitate pur intern.

Inechitățile reclamate de judecători

Memoriul prezintă o analiză comparativă dură între regimul actual (Legea 303/2022) și noile prevederi, subliniind pierderi financiare de peste 45%:

În plus, spun magistrații, vârsta de pensionare crește la 65 de ani, fără o etapizare realistă pentru aproape jumătate dintre magistrații în funcție, o situație similară fiind înregistrată și în cazul vechimii necesare la pensionare, care crește cu 10 ani, de la 25 de ani cât este în prezent.

„Or, în condițiile în care conform noului act normativ aproape jumătate dintre judecătorii și procurorii în funcție (peste 45%) nu vor beneficia de nicio etapizare a creșterii vârstei de pensionare, aceasta devenind brusc cea de 65 de ani, iar pentru alți magistrați (peste 20%) etapizarea va determina o nouă creștere semnificativă a vârstei, actul normativ este lipsit de previzibilitate şi, în fapt, echivalează cu eliminarea pensiilor de serviciu pentru această categorie profesională”, se arată în Memoriu.

Prin comparație, spun judecătorii Curților de Apel, inclusiv cea Militară, militarii se pot pensiona cu o vechime efectivă de doar 25 de ani.

În ce privește baza de calcul, magistrații spun că aceasta este diminuată de la 80% la 55% din indemnizația brută, cu o plafonare a pensiei nete la maximum 70% din ultimul salariu net.

În plus, reclamă judecătorii, pensiile nu vor mai fi corelate cu salariile colegilor aflați în activitate, ci doar cu rata inflației, ceea ce va duce la devalorizarea lor rapidă.

„Raportând prevederile noului act normativ la principiile stabilite în jurisprudenţa CJUE, constatăm o încălcare gravă, cel puţin a criteriului previzibilităţii, criteriului nivelului adecvat al pensiei, criteriului caracterului excepţional şi temporar şi, mai ales, a criteriului proporţionalităţii. Evidenţiem, de asemenea, că jurisprudența Curții de Justiție conține indicații relevante privind cerințele aplicabile regimurilor tranzitorii în materia statutului judecătorilor”, susțin judecătorii.

Judecătorii, nemulțumiți că nu li se acordă și lor puncte de stabilitate

Unul dintre cele mai șocante argumente din memoriu este cel al discriminării față de sistemul public de pensii. Magistrații arată că, în timp ce cetățenilor de rând li se acordă „puncte de stabilitate” pentru anii lucrați peste pragul de 25 de ani, magistraților li s-au tăiat toate bonificațiile.

„Se ajunge la situația absurdă în care pensia contributivă va deveni mai mare decât pretinsa pensie de serviciu. Practic, magistrații pierd protecția financiară care compensa regimul drastic de interdicții (nu pot avea afaceri, nu pot face politică, nu au dreptul la grevă) timp de 35 de ani”, se menționează în document.

Documentul reclamă și un tratament preferențial pentru alte categorii precum judecătorii CCR - care ar păstra un regim deosebit de favorabil, deși mandatul lor este de doar 9 ani, spre deosebire de cei minim 35 de ani impuși magistraților de carieră -, și magistrații militari - care ar fi scoși din ecuația restricțiilor severe aplicate colegilor civili, în ciuda volumului de muncă mult mai mic.

Magistrații avertizează că România are deja un volum de dosare de patru ori mai mare decât media europeană. În birouri unde lucrează și câte 7 judecători simultan, lipsa de predictibilitate a pensiilor va declanșa un „exod din profesie”, lăsând cetățenii fără acces la un proces echitabil în termen rezonabil.

„În concluzie, pentru toate motivele prezentate, considerăm că măsurile legislative naționale care modifică regimul pensiilor de serviciu ale magistraților, astfel cum au fost descrise (PL-x nr. 522/2025), pun serioase dubii privind respectarea exigenţelor (deciziei CCR nr. 30/2016) de ancorare a reglementării în raţiuni reale ţinând de interesul public, realităţile sociale, economice care să justifice reglementarea adoptată, precum şi a îndeplinirii criteriilor de legalitate, a necesităţii corelării legii cu ansamblul reglementărilor interne şi armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi, în special, a exigenţelor impuse de dreptul UE privind independența sistemului judiciar, aspecte care reprezintă motive justificate, în lumina art. 77 alin. (2) din Constituţie, pentru ca Preşedintele României să aprecieze oportună formularea unei solicitări de reexaminare a Legii, către Parlamentul României.

În consecinţă, stimate Domnule Preşedinte al României, apreciem oportună sesizarea Parlamentului României, în vederea reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, se arată în Memoriu.

Amintim că miercuri, 18 februarie, după cinci amânări, Curtea Constituțională a decis că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este constituțională.