Kremlinul investește 26 de miliarde de dolari într-un program pentru prelungirea vieții
Un amplu program susținut de Kremlin, estimat la aproximativ 26 de miliarde de dolari, urmărește dezvoltarea unor tehnologii menite să prelungească viața umană, inclusiv terapii genetice, bioimprimare de țesuturi și cercetări pentru transplantul de organe, relatează The Wall Street Journal.
Potrivit publicației, interesul președintelui rus Vladimir Putin pentru longevitate datează de mai mulți ani. În timpul unei întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping, la o paradă militară organizată la Beijing anul trecut, Putin ar fi afirmat că oamenii ar putea atinge „nemurirea” prin înlocuirea organelor.
WSJ descrie discuția drept una neobișnuită între doi lideri aflați la vârsta a treia, însă notează că declarațiile lui Putin reflectă un proiect strategic sprijinit de statul rus. Inițiativa, intitulată „Noi tehnologii pentru menținerea sănătății”, a devenit unul dintre principalele programe științifice promovate de Kremlin.
În cadrul proiectului, cercetători ruși lucrează la terapii genetice destinate încetinirii procesului de îmbătrânire celulară. Autoritățile ruse susțin că domeniul ar putea deveni una dintre cele mai promițătoare direcții în lupta împotriva îmbătrânirii.
Programul include și cercetări privind crearea de organe umane pentru transplant. Oamenii de știință analizează posibilitatea bioimprimării țesuturilor și dezvoltării unor organe folosind porci ca bază biologică. Oficialii ruși afirmă că până în 2030 ar putea fi dezvoltate tehnologii capabile să permită înlocuirea organelor umane.
Proiectul este coordonat de fiica mai mare a lui Putin
Conform WSJ, proiectul este coordonat de fiica mai mare a lui Putin, Maria Voronțova, implicată în programele genetice de stat, și de fizicianul Mihail Kovalciuk, unul dintre cei mai apropiați oameni de știință de Kremlin.
Kovalciuk a declarat anterior că progresul științific ar putea permite, în viitor, repararea și înlocuirea nelimitată a părților corpului uman.
O parte a comunității științifice privește însă cu scepticism aceste afirmații. Cercetătorul rus Aleksandr Ostrovski, care a părăsit Rusia după declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, a afirmat că multe dintre proiectele prezentate nu sunt susținute de suficiente studii publicate în reviste științifice internaționale de prestigiu.
„Dacă nu există publicații științifice, atunci nu există nici rezultate reale. În acest caz, vorbim mai degrabă despre aspirații sau chiar despre vise”, a spus acesta.
WSJ amintește și de preocupările anterioare ale lui Putin legate de sănătate și longevitate. În timpul pandemiei de COVID-19, liderul rus a impus reguli stricte pentru accesul la Kremlin, iar mesele foarte lungi folosite în întâlnirile oficiale au devenit un simbol al precauțiilor sale privind riscul de infectare.
Putin, interesat de crioterapie
Publicația menționează, de asemenea, interesul lui Putin pentru crioterapie. În 2018, acesta i-ar fi recomandat fostului cancelar austriac Sebastian Kurz să încerce o cameră criogenică în care temperatura poate ajunge la minus 112 grade Celsius.
În același timp, Rusia continuă să se confrunte cu o speranță de viață relativ redusă și cu rate ridicate ale mortalității. Datele oficiale arată că speranța medie de viață a bărbaților din Rusia este de aproximativ 68 de ani. Prin comparație, în Statele Unite aceasta este de circa 76 de ani, iar în multe state din Europa Occidentală depășește 80 de ani.
