Cinci puncte unice: unde cocoșul cântă în trei limbi la granițele României
Pe harta României există cinci locuri cu o particularitate geografică remarcabilă: punctele de frontieră triplă, unde teritoriul țării noastre se intersectează cu cel al altor două state. Acestea se găsesc de-a lungul Prutului și Dunării, la granița cu Ucraina și Republica Moldova, pe râul Tur, la intersecția cu Ungaria și Ucraina, în localitatea Beba Veche, unde se unesc România, Ungaria și Serbia, și la vărsarea râului Timoc în Dunăre, punctul de întâlnire al frontierelor României, Serbiei și Bulgariei.
Beba Veche, cel mai vestic punct al României
Una dintre cele mai izolate comune din România, Beba Veche din județul Timiș, cu o populație de mai puțin de 1.500 de locuitori, se află la intersecția frontierelor României, Ungariei și Serbiei. Atestată documentar în anul 1247, localitatea a trecut printr-o perioadă de administrare sârbească înainte de a intra definitiv în componența României în 1924.
Documente oficiale publicate în Monitorul Oficial al vremii arată că reintegrarea Beba Veche în România a fost rezultatul unui schimb de comune convenit între cele două state, protocol semnat la Belgrad, la 21 noiembrie 1923. Această înțelegere a urmărit eliminarea neajunsurilor create de frontiera stabilită prin Tratatul de la Sèvres din 1920.
„Acel tratat însă, prezentând oarecari neajunsuri, s-a căutat, prin bună înțelegere, să se înlăture unele din ele și astfel s-a ajuns la un schimb de comune pe considerațiuni etnice și economice. Pe temeiul acestei înțelegeri se cedează Statului Serbo-Croato-Sloven comunele Pardani, Modoș, Surian, Krivabara și Gaiul-Mare, iar acest stat cedează României comunele Beba-Veche, Ciorda, Iamal, Pusta Kerestur și Jambolea.” Raport parlamentar, 1924
Beba Veche reprezintă cel mai vestic punct al României, având la doar aproximativ 1,5 kilometri distanță localitatea Kübekháza din Ungaria. Reperul zonei este obeliscul Triplex Confinium, ridicat pentru a marca întâlnirea celor trei frontiere, element regăsit și pe stema comunei.
„Furca sugerează locul de întâlnire al frontierelor celor trei țări – România, Serbia și Ungaria –, iar cocoșul trimite la zicala potrivit căreia cântecul său poate fi auzit în toate cele trei țări. Obeliscul «Triplex Confinium» sugerează punctul de întâlnire al frontierelor celor trei state. Podul, numit «Podul Răbii» sau «Podul Grâului», a fost construit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea peste un afluent, astăzi secat, al râului Mureș. Coroana murală cu turn crenelat indică statutul de comună al localității.” Denisa Amelia Comloșan, Ana Mariana Dincu și Camelia Maria Mănescu, studiu „O analiză monografică a comunei Beba Veche, județul Timiș, România”
În prezent, comuna Beba Veche este formată din satele Beba Veche, Cherestur și Pordeanu.
Râul Tur, la intersecția României, Ungariei și Ucrainei
În nord-vestul României, râul Tur marchează un alt punct de frontieră triplă, unde se întâlnesc granițele României, Ungariei și Ucrainei. Acest loc, situat la aproximativ 16 kilometri nord de municipiul Satu Mare, în apropierea localității Bercu Nou, este unul dintre cele cinci astfel de puncte ale țării.
Punctul triplu este definit oficial la intersecția liniei mediane a cursului actual al râului Tur cu linia mediană a unei albii vechi, astăzi secate. Zona este semnalizată prin trei stâlpi de beton armat, câte unul pentru fiecare stat. Conform procesului-verbal semnat de România, Ungaria și Ucraina, stâlpul ucrainean se află la 86,4 metri de cel ungar și la 67,7 metri de cel românesc.
„Semnul de frontieră «TUR» este format din 3 stâlpi de beton armat, dintre care unul se află pe teritoriul României, al doilea pe teritoriul Ungariei, iar al treilea pe teritoriul Ucrainei. Acest punct de întâlnire a frontierelor de stat este punctul de intersecție a liniei mediane a albiei vechi secate a râului Tur cu linia mediană a râului Tur.” Document oficial publicat în Monitorul Oficial
Locul a atras interesul pasionaților de frontiere, precum autorul blogului Barry’s Borderpoints, care l-a vizitat în octombrie 2019. El a descris punctul ca fiind dificil de accesat dinspre România, din cauza vegetației dense și a restricțiilor de frontieră.
„Deși, ca distanță, monumentul românesc se află la numai aproximativ 600 de metri de cel ungar, accesul pe partea românească a fost problematic. Cel mai apropiat punct până la care se poate ajunge cu mașina se află la circa patru kilometri de tripunct, iar de acolo traseul continuă pe jos, de-a lungul unei piste pentru biciclete. Ultimii aproximativ 800 de metri până la frontieră erau închiși. Privind retrospectiv, monumentul românesc era cel mai neglijat dintre cele trei. Vegetația era deasă și nu exista o potecă clară. A fost dificil să îmi croiesc drum, iar coordonatele GPS au fost esențiale.” Autorul blogului Barry’s Borderpoints
La întoarcere, acesta a relatat că a fost întâmpinat de polițiști de frontieră români, care patrulau zona, inclusiv pentru a combate contrabanda cu țigări din Ucraina.
Istoria acestui punct este, de asemenea, dinamică. După Primul Război Mondial, aici se întâlneau frontierele României, Ungariei și Cehoslovaciei. Ulterior, al treilea stat a devenit Uniunea Sovietică, iar din 1991, Ucraina.
Două puncte de frontieră triple cu Moldova și Ucraina
România are două puncte de frontieră triplă cu Ucraina și Republica Moldova, unul în nord, pe râul Prut, și altul în sud, pe fluviul Dunăre. Tratatul dintre România și Ucraina din 2003, privind regimul frontierei de stat, confirmă explicit existența acestor „punct nordic” și „punct sudic”.
Punctul nordic se află pe râul Prut, în apropierea localităților Păltiniș (România), Criva (Republica Moldova) și Mamalyha (Ucraina). Acesta este amplasat chiar în albia râului, la o mică distanță de punctul de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina. Conform Barry’s Borderpoints, în zonă se găsesc trei borne de frontieră: borna nr. 003, la nord de drumul spre Ucraina, și bornele nr. 002 și nr. 001, între punctul de trecere și râu.
Al doilea punct de întâlnire a celor trei state este cel sudic, situat pe Dunăre, în proximitatea orașelor Galați (România), Giurgiulești (Republica Moldova) și Reni (Ucraina). Acesta se află direct în fluviu, la est de confluența Prutului cu Dunărea, lângă Portul Internațional Liber Giurgiulești și Insula Cailor. Aceeași sursă notează că accesul este probabil dificil și că aici se găsește și extremitatea sudică a Republicii Moldova.
Între aceste două puncte se întinde aproape integral frontiera dintre România și Republica Moldova, urmând cursul Prutului. Republica Moldova beneficiază de o ieșire foarte scurtă la Dunăre, de aproximativ 400 de metri, în zona Giurgiulești.
La vărsarea Timocului în Dunăre: România, Serbia, Bulgaria
Un alt punct de frontieră triplă se găsește în sud-vestul țării, pe Dunăre, în dreptul comunei Pristol, din județul Mehedinți. Aici, râul Timoc se varsă în Dunăre, marcând întâlnirea frontierelor României, Serbiei și Bulgariei.
Poliția de Frontieră Română descrie zona ca fiind:
„Acesta este amplasat pe teritoriul comunei Pristol, cunoscută drept locul unde cocoșul cântă în trei țări: România – Pristol, Serbia – Bukovce și Bulgaria – Vârful, sau în trei limbi: română, sârbă și bulgară. Pe malul românesc al Dunării, în dreptul gurii de vărsare a râului Timoc, se află amplasată piatra de hotar dintre cele trei țări: România, Serbia și Bulgaria.” Poliția de Frontieră Română
Monumentul Triplex Confinium a fost amplasat în noiembrie 1919, în urma delimitării frontierelor dintre cele trei state. Potrivit Poliției de Frontieră, Triplex Confinium a fost definit ca intersecția talvegului fluviului Dunărea cu talvegul râului Timoc, talvegul fiind linia care unește punctele cele mai adânci ale unui curs de apă. Măsurătorile efectuate pe Dunăre și la gura Timocului au stabilit amplasamentul Triplex Confinium pe malul românesc al Dunării, la Pristol.
La granița cu Bulgaria, linia de frontieră urmează mijlocul pânzei de apă a Dunării, în timp ce la frontiera cu Serbia, aceasta este marcată de mijlocul șenalului navigabil principal.
Explorează subiectele:






