Legea lui Tăriceanu privind EXCLUDEREA șefului statului de la numirea conducerii ÎCCJ și a procurorilor-șefi, ADOPTATĂ TACIT

Legea lui Tăriceanu privind EXCLUDEREA șefului statului de la numirea conducerii ÎCCJ și a procurorilor-șefi, ADOPTATĂ TACIT

Proiectul de lege prin care se propune excluderea șefului statului și a ministrului Justiției din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a procurorilor șefi, inițiat de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost adoptat tacit, miercuri, de Camera Deputaților. 

Tăriceanu a propus modificarea Statutului judecătorilor și procurorilor în sensul ca în funcțiile de conducere să nu mai fie implicat factorul politic — președintele țării și ministrul Justiției.

"Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele, președinții de secții", prevede proiectul președintelui Senatului.

Potrivit acestuia, revocarea din funcție a președintelui, vicepreședintelui sau a președinților de secții se face de către ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituției.

"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secții ai acestor Parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată", mai prevede proiectul de lege.

Conform propunerii, revocarea acestora se face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.

În expunerea de motive a proiectului se arată că "în spațiul public și nu numai în România, în toată lumea, se desfășoară o dezbatere legată de modalitățile cele mai potrivite pentru a asigura independența justiției și pentru a scoate actul de justiție de sub influența prea mare a factorului politic".

În prezent, legea prevede că președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai ÎCCJ sunt numiți de către președintele României, la propunerea CSM, iar propunerea lui Tăriceanu este ca aceste numiri să țină numai de Instanța supremă, care să își aleagă din rândul ei, "fără niciun fel de intervenție politică din afară", conducerea.

Camera Deputaților este primul for sesizat.

Termenul pentru dezbatere și vot final — 6 iunie — fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 „Nu stă niciodată cu fața la...” / Detalii despre cum făceau amor „elevul” Dani Oțil și „mămica” Mihaela Rădules…

2 Noi amănunte / E râcă mare în lumea bună a Capitalei! Gaborii i-au spart petrecerea aniversară miliardarului Thi…

3 Uite-o pe „micuță”! / Dianei Șoșoacă încep să-i iasă la iveală rădăcinile de la Secu!

4 Irina Rimes, în călduri?

5 Beizadele PSD / Dezmăţ cu droguri, amor şi peste 100 de tineri la un loc