Leonard Orban: Ne așteptăm la un buget UE post-2020 mai mic și cu condiționalități mai dure

Leonard Orban: Ne așteptăm la un buget UE post-2020 mai mic și cu condiționalități mai dure

România va trebui să negocieze "extrem de dur" în procesul care va urma pentru conturarea bugetului UE post-2020, care va fi "mai mic și cu condiționalități mai dure", și va trebui să prezinte o listă de proiecte extrem de valoroase care pot schimba "fața" țării, a declarat luni Leonard Orban, consilier prezidențial pentru Afaceri Europene.

"Mă aștept să fim capabili să prezentăm o listă de proiecte valoroase și foarte valoroase, care au schimbat fața României, listă de proiecte care într-adevăr au adus plusvaloare. Este extrem de util să avem o asemenea listă. Din păcate, în negocierea bugetului anterior, nu am avut așa ceva. E necesar să avem așa ceva, pentru că ne ajută foarte mult. Pentru că, de multe ori, imaginea e că banii pentru politica de coeziune se cheltuie fără o valoare importantă", a susținut Orban, la dezbaterea "Cadrul financiar multianual post-2020 — un răspuns pentru viitorul UE", organizată de Ministerul Afacerilor Externe, Institutul European din România și Ministerul Finanțelor Publice.

El a adăugat că aceste sume "foarte mari" de care beneficiază acum România ar putea să fie "ultimele" la acest nivel, menționând că se așteaptă ca ele să scadă "considerabil" atât pentru politica de coeziune, cât și pentru cea de dezvoltare rurală.

"Mă aștept ca acele condiționalități care vor implica aceste politici să fie extrem de dure și extrem de complicate. Din păcate, alternative pentru creșterea anvelopei totale a bugetului UE există, dar statele membre nu doresc să utilizeze aceste instrumente. De exemplu, aceste resurse proprii care ar putea constitui o alternativă pentru a avea bugete decente la nivelul UE. Din păcate, nu există voința politică, dorința să fie utilizate și atunci să ne așteptăm ca după bugetul 2014 — 2020, care pentru prima dată în istoria UE a fost mai mic decât bugetul anterior, să avem un buget post-2020 mai mic și cu condiționalități mai dure", a afirmat Orban.

Potrivit consilierului prezidențial, România trebuie să fie conștientă de faptul că banii pe care îi are acum, chiar dacă ei s-ar putea să fie reduși ca urmare a Brexit-ului, "sunt o șansă extraordinară" și trebuie accelerat la maximum procesul de absorbție, inclusiv din punct de vedere calitativ.

Orban a spus că sunt mai mulți factori care vor contribui la duritatea negocierilor pentru conturarea bugetului UE post-2020, cum ar fi euroscepticismul sau diferitele reacții care există în diferite state membre UE și care generează deja un răspuns din partea țărilor net contributoare la bugetul UE de a "marșa pe ideea reducerii contribuțiilor nu numai în termeni absoluți, dar inclusiv în termeni relativi".

"Prima presiune care se va pune pe bugetul UE post-2020 va fi că statele net contributoare vor dori să reducă contribuția lor în termeni relativi, să coboare chiar sub 1% din PIB. Este o primă presiune. O a doua presiune e evident Brexit-ul. Fără contribuția Marii Britanii e evident că bugetul UE va scădea — un procent de aproximativ 13%. De altfel, problema aceasta va exista și pentru anii 2019 — 2020 și sincer nu pot să vă spun în momentul de față cum va fi rezolvată. Nu știu în ce măsură Marea Britanie va accepta să plătească o notă de plată de câteva zeci de miliarde de euro, probabil între 50 — 60 de miliarde de euro pentru 2019 și 2020, ceea ce desigur va pune mari probleme pentru actualul cadru multianual", a explicat Leonard Orban.

Potrivit acestuia, o altă presiune va fi generată de faptul că provocările de acum nu mai seamănă cu cele din anii în care a fost negociat bugetul UE 2014 — 2020.

"Nu apăruse această criză teribilă a migrației, care în niciun caz nu s-a finalizat. Ea va continua, se va accentua și aceasta fără îndoială va ridica presiuni foarte mari din două puncte de vedere. O dată că refugiații care vor fi integrați în diferitele state membre vor implica cheltuieli sporite în ceea ce privește aceste proces de integrare, iar, pe de altă parte, UE a adoptat o politică absolut necesară de a sprijini dezvoltarea în diferite zone de risc, care sunt de origine sau de tranzit pentru migranți, în special Africa. Asta presupune alocări semnificativ mai mari decât în actualul buget al UE și desigur și asta va contribui la scăderea alocărilor pentru politicile tradiționale", a menționat Orban.

De asemenea, a adăugat el, o presiune mare este aceea că există în momentul de față foarte multe voci "extrem" de importante din UE, care cer o reformare consistentă a politicilor de coeziune și a politicii agricole comune, în special cele referitoare la dezvoltarea rurală.

"E foarte probabil că cele două politici vor fi sub o presiune extraordinară de a fi reformate, iar reformarea, trebuie să o spunem foarte deschis, nu prea ne avantajează, dacă ne uităm la acest concept de a lega politicile de coeziune de instrumente financiare din ce în ce mai sofisticate. E clar că, așa cum este situația în momentul de față, România este incapabilă să facă față unei asemenea presiuni", a punctat Orban.

Consilierul prezidențial a mai spus că sunt riscuri "serioase" în ceea ce privește politica de coeziune de a fi suspendate unele programe sau părți din acestea, cum ar fi cele care vizează deșeurile, achizițiile publice sau transporturile, din cauza unor autorități de management care nu sunt acreditate.

AGERPRES

 

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Fugarul Rizea prezintă una dintre schemele prin care s-a devalizat România

2 Ce șanse mai sunt să fie amânate alegerile parlamentare din 6 decembrie / De ce a aruncat președintele pisica pe…

3 Trendul din sondaje: PNL începe să scadă, PSD, staționar / USR PLUS e pe creștere, Pro România se scufundă

4 Cine este „Barosanul”? România, într-un document al unei jurnaliste de investigații legat de afacerile dubioas…

5 Mulțumită, Firea anunță că 3,3 milioane lei dați de UE pentru batrânii din cămine sunt gestionați de Iftene, u…