Potrivit lui Bordans, proiectul de lege prevede în versiunea sa actuală limitarea utilizării limbii ruse la locul de muncă şi în spaţiile publice.
Această iniţiativă răspunde rezultatului unui referendum lingvistic datând din februarie 2012, când 74,8% dintre letoni au votat împotriva limbii ruse ca a doua limbă de stat, scrie portalul Delfi.
„Consecinţele pe termen lung ale rusificării sunt de aşa natură încât practica utilizării simultane a limbii letone şi a limbii ruse în comunicarea de zi cu zi, în public şi la locurile de muncă, s-a înrădăcinat”, a declarat Bordans.
„Acest lucru nu ar trebui să fie permis, cu excepţia anumitor cazuri care vor fi enumerate în lege. Dar publicul ar trebui să ştie că letona trebuie folosită pentru relaţiile de afaceri, precum şi pentru comunicarea la locul de muncă”, a adăugat el.
Ministrul leton a precizat că totodată că „este posibil ca limba rusă să fie exclusă şi în mesajele telefonice şi bancare”, dar şi anunţurilor de angajare.
Letonia, o fostă republică sovietică devenită între timp membră UE şi NATO, are oficial o minoritate rusească de 25% din cei peste 1,9 milioane de locuitori ai ţării.
Letonia a condamnat războiul dus de Vladimir Putin împotriva Ucrainei şi a luat o serie de măsuri puternic contestate de Moscova, printre care interzicerea vizelor pentru cetăţenii ruşi şi declararea Rusiei drept „stat sponsor al terorismului”.
