Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a ales trei clerici de rang înalt drept potențiali succesori, pe fondul temerilor că ar putea fi ucis de Israel, relatează New York Times, citând oficiali.

Totodată, a pregătit numiri în lanțul de comandă în cazul în care ar pierde alți comandați de nivel înalt în urma bombardamentelor israeliene.

Pe fondul temerilor că va fi asasinat, liderul suprem al Iranului ține legătura cu comandanții săi prin intermediul unui consilier de încredere, suspendând comunicațiile electronice pentru a nu fi depistat de israelieni, au dezvăluit trei oficiali iranieni familiarizați cu planurile sale pentru situații de criză.

În plus, ayatollahul Khamenei a luat o serie de măsuri extraordinare pentru a proteja Republica Islamică de când Israelul a lansat atacul surpriză vinerea trecută.

Intrate în a doua săptămână, atacurile israeliene reprezintă cel mai important asalt militar asupra Iranului de la războiul purtat cu Irakul în anii 1980. Capitala Teheran este în special afectată bombardamentele Israelului provocând în doar câteva zile mai multe pagube decât Saddam Hussein în războiul său de opt ani împotriva Iranului.

După șocul inițial, Iranul a părut capabil să se reorganizeze pentru a riposta cu contraatacuri, lovind printre altele un spital, rafinăria de petrol din Haifa, situri religioase și blocuri de apartamente.

Înalții oficiali iranieni fac, de asemenea, pregătiri pentru o gamă largă de scenarii, pe măsură ce războiul se intensifică și în timp ce președintele Trump analizează dacă să se alăture conflictului, potrivit oficialilor iranieni, care au insistat să își păstreze anonimatul deoarece nu erau autorizați să vorbească public despre planurile ayatollahului.

Lanțul de comandă pare să funcționeze în continuare, în ciuda faptului că a fost puternic lovit, și nu există semne evidente de disidență în rândurile politice, potrivit oficialilor și diplomaților din Iran.

Liderul suprem iranian a ales trei potențiali succesori

Ayatollahul Khamenei, în vârstă de 86 de ani, este conștient de posibilitatea ca fie Israelul, fie SUA să atenteze la viața lui, un sfârșit pe care l-ar considera un martiriu, au declarat oficialii. Având în vedere probabilitatea unui asasinat ayatollahul a luat decizia neobișnuită de a instrui Adunarea Experților, organismul clerical responsabil de numirea liderului suprem, să-i aleagă rapid un succesor dintre cele trei nume pe care le-a propus.

În mod normal, procesul de numire a unui nou lider suprem poate dura și câteva luni, clericii alegând nume din propriile liste. Însă, având în vedere că națiunea este acum în război, au spus oficialii, ayatollahul dorește să asigure o tranziție rapidă și ordonată și să-și păstreze moștenirea.

„Prioritatea este conservarea statului”, a declarat Vali Nasr, expert în Iran și profesor de afaceri internaționale la Universitatea Johns Hopkins. „Totul este calculat și pragmatic.”

Succesiunea a fost mult timp un subiect extrem de delicat și spinos, rareori discutat public dincolo de speculații și zvonuri în cercurile politice și religioase. Liderul suprem are puteri extinse: este comandantul suprem al Forțelor Armate Iraniene, precum și șeful puterii judiciare, legislative și executive. De asemenea, este Vali Faqih, adică cel mai înalt apărător al credinței șiite.

Fiul ayatollahului Khamenei, Mojtaba, de asemenea cleric și apropiat al Gardienilor Revoluției, despre care se zvonea că ar fi favorit, nu se numără printre candidați, au declarat oficialii.

Refugiat într-un buncăr

De la începutul războiului, ayatollahul Khamenei a transmis publicului doar două mesaje video înregistrate, pe fundalul unor draperii maro, cu steagul iranian în dreapta sa. „Poporul iranian se va opune unui război forțat”, a spus el, jurând că nu se va preda.

În vremuri normale, ayatollahul Khamenei locuiește și lucrează într-un complex securizat din centrul Teheranului, numit „beit rahbari” - sau casa liderului - și rareori o părăsește, singura excepție fiind ocaziile speciale, precum ținerea unei predici. Înalți oficiali și comandanți militari îl vizitează săptămânal, iar discursurile pentru public sunt pregătite în acest complex.

Două fronturi ale războiului

Faptul că s-a refugiat într-un buncăr arată cât de îndârjit a fost lovit Teheranul în războiul cu Israelul, despre care oficialii iranieni spun că se desfășoară pe două fronturi.

Una dintre acestea se desfășoară din aer, cu atacuri aeriene israeliene asupra bazelor militare, instalațiilor nucleare, infrastructurii energetice critice, comandanților și oamenilor de știință în domeniul nuclear în locuințele lor din cartiere rezidențiale dens populate.

Pe de altă parte, sute de persoane au fost ucise și peste 1.000 rănite în tot Iranul, spun grupurile pentru drepturile omului din interiorul și din afara țării.

Însă oficialii iranieni spun că luptă și pe un al doilea front, cu agenți și colaboratori israelieni sub acoperire, împrăștiați pe vastul teritoriu al Iranului, lansând drone asupra structurilor energetice și militare critice. Temerile de o posibilă infiltrare israeliană în rândul celor mai importanți membri ai aparatului de securitate și informații iranian a zguduit structura puterii iraniane, chiar și pe ayatollahul Khamenei, spun oficialii.

„Este clar că am avut o breșă masivă de securitate și informații; nu se poate nega acest lucru”, a declarat Mahdi Mohammadi, consilier principal al președintelui Parlamentului Iranului, generalul Mohammad Ghalibaf, într-o înregistrare audio. „Comandanții noștri superiori au fost toți asasinați în decurs de o oră.”

„Cel mai mare eșec al Iranului a fost faptul că nu a descoperit” acțiunile pe care agenții israelieni le-au efectuat pentru a aduce rachete și piese de drone și a pregăti atacul a adăugat el.

Iranul este preocupat de trei chestiuni majore

Oficialii spun că conducerea țării este preocupată de trei probleme centrale: o tentativă de asasinat împotriva ayatollahului Khamenei; intrarea Statelor Unite în război; și atacuri mult mai devastatoare împotriva infrastructurii critice a Iranului, cum ar fi centralele electrice, rafinăriile de petrol și gaze și barajele.

Dacă Statele Unite s-ar alătura luptei, miza ar crește considerabil. Israelul spune că vrea să distrugă programul nuclear al Iranului, dar experții spun că doar Statele Unite dețin bombardierele necesare- și bombă de 13.600 kg - ce poate penetra în muntele unde Iranul și-a ascuns una cele mai importante instalații de îmbogățire a uraniului, Fordo.

Teama de asasinat și infiltrare în rândurile Iranului este atât de profundă încât Ministerul Informațiilor a anunțat o serie de protocoale de securitate, prin care le-a cerut oficialilor să renunțe la telefoanele mobile sau orice dispozitive electronice pentru comunicare. De asemenea, a ordonat tuturor înalților oficiali guvernamentali și comandanților militari să rămână în subteran, potrivit a doi oficiali iranieni.

Aproape zilnic, Ministerul Informațiilor sau Forțele Armate emit directive către public pentru a raporta persoane suspecte și mișcări ale vehiculelor și a le atenționa să nu filmeze atacurile asupra unor situri sensibile.

Țara s-a aflat, de asemenea, într-o pană de comunicații cu lumea exterioară. Internetul a fost închis aproape total, iar apelurile internaționale primite au fost blocate. Ministerul Telecomunicațiilor a declarat într-un comunicat că aceste măsuri sunt menite să identifice agenții inamici la sol și să le dezactiveze capacitatea de a lansa atacuri.

„Aparatul de securitate a ajuns la concluzia că, în această perioadă critică, internetul este folosit în mod abuziv pentru a dăuna vieților și mijloacelor de trai ale civililor”, a declarat Ali Ahmadinia, directorul de comunicare al președintelui Masoud Pezeshkian. „Protejăm securitatea țării noastre prin închiderea internetului.”

Vineri, Consiliul Suprem de Securitate Națională a mers și mai departe, anunțând că oricine lucrează cu inamicul trebuie să se predea autorităților până la sfârșitul zilei și „să se întoarcă în brațele poporului”. Acesta a avertizat că oricine este descoperit lucrând cu inamicul după expirarea termenului va fi executat.

Teheranul s-a golit în mare parte după ce Israelul a ordonat evacuarea mai multor cartiere dens populate. Înregistrările video din oraș arată autostrăzi și străzi pustii, de obicei intens circulate. În interviuri, locuitorii din Teheran care au rămas în oraș au declarat că forțele de securitate au instalat puncte de control pe fiecare autostradă și pe drumuri, precum și la punctele de intrare și ieșire din oraș pentru a efectua percheziții ad-hoc.

Solidaritate

Mohammad Ali Abtahi, un politician reformist și fost vicepreședinte, a declarat într-un interviu telefonic de la Teheran că Israelul a calculat greșit reacția iranienilor la război. Abtahi a spus că facțiunile politice, care sunt de obicei în dezacord profunde, s-au unit în spatele liderului suprem și s-au concentrat pe apărarea țării de o amenințare externă.

Războiul a „atenuat diviziunile pe care le aveam, atât între noi, cât și cu publicul larg”, a spus Abtahi.

Atacurile Israelului au declanșat o resurgență a naționalismului în rândul multor iranieni, atât în ​​interiorul, cât și în afara țării, inclusiv în rândul multora care critică guvernul. Acest sentiment de solidaritate s-a revărsat într-un torent de postări și declarații pe rețelele de socializare ale unor activiști proeminenți pentru drepturile omului și politici, medici, sportivi naționali, artiști și celebrități. „Ca și în familie, s-ar putea să nu fim întotdeauna de acord, dar pământul iranian este linia noastră roșie”, a scris Saeid Ezzatollahi, jucător al echipei naționale de fotbal a Iranului, Team Melli, pe rețelele de socializare.

Hotelurile, pensiunile și sălile de nuntă și-au deschis gratuit ușile pentru a adăposti persoanele strămutate care fug din Teheran, potrivit presei iraniene și videoclipurilor de pe rețelele de socializare. Psihologii oferă sesiuni gratuite de terapie virtuală în postări pe paginile lor de socializare. Supermarketurile oferă reduceri, iar la brutării, clienții își limitează propriile achiziții de pâine proaspătă la o singură pâine, astfel încât să fie destulă pentru toată lumea, conform videoclipurilor distribuite pe rețelele de socializare. Voluntarii oferă servicii de la diverse munci la verificarea persoanelor cu dizabilități și a rezidenților în vârstă.

„Vedem o unitate frumoasă în rândul poporului nostru”, a declarat Reza, în vârstă de 42 de ani, om de afaceri, într-un interviu telefonic în apropiere de Marea Caspică, unde se adăpostește cu familia sa. Folosind doar prenumele nume pentru a evita controlul guvernului, el a adăugat: „Este greu de explicat starea de spirit. Suntem speriați este frică, dar ne oferim unii altorai solidaritate, dragoste și bunătate. Suntem împreună în asta. Acesta este un atac asupra țării noastre, asupra Iranului.”