De-a lungul timpului, ne-am obişnuit ca în localităţile din România să existe situaţii ieşite comun, care reuşesc să surprindă pe toată lumea. Despre o astfel de situaţie putem afla dacă ne interesăm de Bicazu Ardelean.

Aici trăiesc peste 300 de persoane care poartă acelaşi nume şi care se deosebesc între ele prin diverse porecle pe care şi le-au pus.

Numele purtat de aceste persoane

Cei peste 300 de oameni locuiesc într-un cătun din Bicazul Ardelean, numit Ţepeşeni. De aici apare şi numele locuitorilor, Ţepeş. Din cauză că există foarte multe persoane cu acest nume în buletin, oamenii mai au câte un nume: Ţepeş Geuruş, Ţepeş Bobescu etc. Cu toate acestea, şi poreclele localnicilor se repetă de multe ori.

Conform acestora, cea mai mare problemă este întâmpinată de către poştaş, care de multe ori îi confundă pe cei cărora trebuie să le ducă corespondenţa.

Potrivit oamenilor, poreclele le aleg în funcţie de anumite lucruri care îi reprezintă.

Pe fiecare uliţă sunt cel puţin două persoane cu acelaşi nume

Pe fiecare drum din cătunul Ţepeşeni există cel puţin două persoane care poartă acelaşi nume. Astfel, uneori, vecinii se mai întâmplă ca amenzile să ajungă la persoanele greşite.

,,Avem Ţepeş Greuruş, Ţepeş Nica, Ţepeş Bobescu. Vecinul meu este tot Ion Ţepeş Greuruş şi e numai cu un an mai mic decât mine. Suntem trei Ţepeş Greuruş, dar amenzile de la circulaţie nu le iau eu, pentru că nu am carnet", povestea, în 2017, Ţepeş Greuruş Ion, un tânăr din Ţepeşeni.

Un alt lucru care întăreşte povestea numelor din Ţepeşeni este cimitirul din localitate. Acolo, pe mai toate crucile răposaţilor este acelaşi nume de familie.

Localnicii mai povestesc că numele lor ar proveni, de fapt, de la Chepeş, cuvânt ce este folosit pentru a descrie un om fudul.

Bicazu Ardelean, un loc ce merită vizitat

Comuna Bicazu Ardelean se află în judeţul Neamţ şi numără peste 4.000 de locuitori. Chiar dacă aici nu se găsesc foarte multe monumente istorice, dacă ajungi prin zonă cu siguranţă trebuie să vezi Biserica de lemn ,,Sfântul Dumitru", care se află în satul Telec.

Aceasta este un monument istoric de arhitectură de interes naţional, ce datează din anul 1692. Tot în Telec mai putem găsi un alt monument istoric, fiind vorba despre Biserica de lemn ,,Înălţarea Sfintei Cruci".

La sfârşitul secolului al XlX-lea, teritoriul comunei făcea parte din Regatul Ungariei din Austro-Ungaria, fiind arondată districtului Gheorgheni. Hărțile epocii consemnează în zona comunei satele Tikos, Bisztrapatak și Almásmezõ. În 1918, comuna a fost ocupată de Armata României, iar în 1920 trecerea teritoriului la România a fost oficializată prin tratatul de la Trianon.

Astfel, anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele românesc de Bicaz, cu o populație de 6994 de locuitori, în Tulgheș a judeţului Ciuc, această comună cuprinzând și teritoriul actualei comune Bicaz-Chei. Spre sfârșitul perioadei interbelice, cele două comune s-au diferențiat.

După Dictatul de la Viena din 1940, comuna, împreună cu restul Ardealului de Nord, a aparținut Ungariei până în 1944, când după 23 august a redevenit parte a României.

În 1950, comuna Bicazu Ardelean a fost transferată raionului Piatra Neamț, din Regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut la judeţul Neamţ.