Lupta anticorupție din România, la testul alegerilor (AFP)

Lupta anticorupție din România, la testul alegerilor (AFP)

Foști miniștri trimiși în închisoare, noi anchete deschise zilnic: tragicul incendiu produs într-un club din București în octombrie 2015 a favorizat o ofensivă anticorupție necruțătoare în România, despre care mulți speră că nu va încetini după alegerile legislative de duminică, 11 decembrie, notează agenția France Presse într-un comentariu difuzat miercuri.

La 30 octombrie 2015, zeci de oameni au murit în incendiul de la clubul "Colectiv", ai cărui proprietari, potrivit anchetatorilor, au putut ignora orice normă de securitate în schimbul șpăgilor date, un fenomen endemic în România, comentează sursa citată.

'Dintr-odată, efectele corupției au devenit foarte concrete: 64 de morți', își amintește Mihai Polițeanu, fondatorul asociației Inițiativa România, născută din 'furia' provocată de tragedie.

La fel ca el, zeci de mii de tineri au ieșit pe străzi pentru a striga că s-au săturat de clasa politică, considerată responsabilă moral pentru cele petrecute.

Această mișcare a condus la demisia premierului social-democrat Victor Ponta, înlocuit de un guvern tehnocrat, și a născut speranța unei noi ere, scrie AFP.

'După tragedia de la Colectiv, oamenii au visat la o țară unde nu se mai moare inutil, la o țară mai puțin măcinată de corupție și la o clasă politică mai atentă față de nevoile cetățenilor', explică profesorul de drept constituțional Ion Stanomir.

Eliberată de interferențe politice, Direcția Națională Anticorupție (DNA), instituție ce beneficiază de cea mai mare cotă de încredere după Biserica ortodoxă și după armată, și-a accentuat ofensiva.

După Victor Ponta, trimis în judecată pentru evaziune fiscală și spălare de bani din primăvara lui 2015, numeroși alți responsabili au devenit îngrijorați.

DNA, care vizează de asemenea confiscarea bunurilor obținute ilegal, 'a plasat sub sechestru mai mult de 500 milioane de euro anul trecut și a obținut condamnări definitive în peste 90% din cazuri', subliniază procurorul-șef Laura Codruța Kovesi, într-un interviu pentru AFP.

Potrivit unui sondaj IRES, 95% dintre români vor ca lupta împotriva corupției să fie o prioritate a viitorului guvern.

Însă posibilitatea ca Partidul Social-Democrat (PSD) — plasat în frunte de sondaje, cu 40% din intențiile de vot — să revină la putere provoacă temeri privind încetinirea acestor eforturi, afirmă Țveta Patrova, de la think-tank-ul Eurasia Group.

'Dacă la putere va veni o coaliție de stânga, ea va încerca să încetinească această campanie (anticorupție — n.r.). În anii din urmă au existat tentative de a limita puterile DNA', mai explică Petrova, pentru AFP.

La rândul său, Laura Codruța Kovesi recunoaște 'îngrijorarea' magistraților în ce privește viitorul, după trei ani în care 'aleșii au încercat să modifice prerogativele DNA, să dezincrimineze anumite infracțiuni sau să stabilească noi imunități'.

Un semnal negativ este, potrivit analiștilor, faptul că, atunci când președintele Klaus Iohannis, de centru-dreapta, a anunțat că nu va numi un prim-ministru care a avut probleme cu justiția, a fost puternic criticat.

Potrivit AFP, vizați de acest avertisment sunt cei doi lideri ai social-democraților, fostul premier Victor Ponta, și actualul președinte al formațiunii, Liviu Dragnea, condamnat în primăvară la doi de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală, și implicat într-un dosar de angajări fictive.

Anumite voci îi acuză pe procurori de 'fabricarea de dosare politice împotriva adversarilor lui Klaus Iohannis', anticipând viitoare presiuni asupra justiției.

Procurorul-șef al DNA răspunde însă acestor acuzații prin bilanțul condamnărilor definitive obținute de instituția pe care o conduce. 'Este foarte dificil de crezut că un procuror care 'fabrică' un dosar poate fi acoperit de mai multe instanțe și de mai mulți judecători', remarcă ea.

În opinia Corinei Rebegea, de la Centrul de analiză a politicii europene (CEPA), cu sediul în SUA, mijloacele pentru a lua sub control lupta anticorupție nu lipsesc totuși. 'Presiuni, modificări ale legislației, buget (al DNA) amputat, refuzul de a ridica imunitatea aleșilor — iată 'meniul' la care ne putem aștepta în cazul revenirii la putere a partidelor care nu au făcut decât să submineze demersurile justiției', consideră ea.

Mihai Polițeanu, în schimb, crede că mișcarea anticorupție este ireversibilă. 'Campaniile vizând decredibilizarea DNA din ultimii ani au avut efectul invers, iar astăzi ar fi foarte dificil pentru un om politic să încerce să împiedice activitatea' instituției. 'Magistrații au simțit gustul libertății, ei știu că pot inculpa și condamna (înalți oficiali) fără teamă', susține Mihai Polițeanu, pentru AFP.

AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Ea este „găuritoarea” de prezervative din Sibiu

2 „Multă șpagă, aroganță și salarii uriașe”

3 De citit!

4 Blinken a dat Moscovei un document scris care l-a înfuriat pe Lavrov

5 Studiu israelian / Mărimea contează mai mult decât am crede