Relațiile dintre UE și Rusia au ajuns la un minim istoric, după ce Rusia a invadat Ucraina. Gruia Bădescu, cercetător la University of Konstanz, explică, într-un interviu pentru „Adevărul” cum acționează Kremlinul pe mai multe planuri pentru a destabiliza Europa.

Uniunea Europeană și Rusia se află într-un adevărat război economic, iar acțiunile Kremlinului, menite să destabilizeze Bruxelles-ul, s-au întețit. Cu un doctorat la Universitatea Cambridge în reconstrucția post-conflict în fostul spațiu iugoslav, Gruia Bădescu este cercetător la University of Konstanz și specialist în tot ceea ce ține de zona Balcanilor. Din această postură, Bădescu vorbește despre tensiunile din Bosnia și Kosovo, în care, spune el, Rusia are un rol aparte. De altfel, Kremlinul și principatul său aliat din zona Balcanilor, Serbia, au provocat și întreținut aceste mișcări în parte pentru a abate atenția de la războiul din Ucraina, dar și pentru a provoca îngrijorare la Bruxelles.

Sârbii din Bosnia, conectați la Kremlin

Tenisiunile din Kosovo sunt, amintește expertul, o problemă mai veche în zonă, în Balcani. Având în vedere faptul că acolo există și trupe NATO, Gruia Bădescu consideră că situația este în principiu sub control, chiar dacă sârbii din Kosovo acționează constant și provoacă autoritățile. Situația este însă diferită în Bosnia, atrage el atenția, unde Rusia este foarte activă și există temeri serioase de război.

În atare situație, zicala „Kremlinul incendiază Balcanii” pare mai actuală ca oricând, iar în Balcani domnește tensiunea. Nu întâmplător, există temeri serioase de război, iar mâna lungă a Kremlinului se simte în zonă.

„În Bosnia, despre care se vorbește mai puțin în spațiul românesc, situația e mai complicată. Pentru că în Bosnia avem Acordul de la Dayton, din 1995, în noiembrie, care era văzut ca un fel de soluție temporară a conflictului. Ce s-a întâmplat în Dayton a fost că în Statele Unite au fost aduși, pe de o parte, liderul bosniac de atunci, Alija Izetbegovici, pe de altă parte, liderii Serbiei și ai Croației, deci a două țări vecine, și nu a croaților sau a sârbilor din Bosnia. S-a creat această nouă Bosnie, care are două entități: Federația Bosnia și Herțegovina și pe de altă parte, Republica Srpska. Și Republica Srpska are că frontiere cam acolo unde era armata sârbă din Bosnia atunci când s-a făcut tratatul. Și dacă înainte de război, Bosnia era o regiune în care găseai cam peste tot și sârbi, și bosniaci și croați, acum în Republica Srpska e majoritatea sârbă, după violențe și așa-numita „purificare etnică” de bosniaci musulmani. Cam toți sârbii s-au retras acolo sau în Serbia”, e scurta lecție de istorie expusă de cercetătorul român, pentru înțelegerea contextului.

Chiar dacă Bosnia a fost pacificată, tensiunile nu au încetat. Au existat și perioade în care conflictul, care s-a transformat în unul înghețat, a creat iluzia că problemele au fost depășite. În realitate, tensiunile au fost din nou exacerbate de tendințele separatiste ale sârbilor, care au susținere la Kremlin. Rusia, care s-a autointitulat încă din secolul al XIX-lea protector al ortodocșilor din Balcani, a rămas la fel de influentă în zonă, subliniază expertul.

Dodik, cea mai clară conexiune cu Rusia

„Au existat progrese în Bosnia, chiar și în sistemul ăsta cu două entități separate. Însă, de exemplu, armata și alte instituții urmau să fie integrate și așa au fost. Deci cele două entități aveau școală diferită, tot felul de politici interne diferite. Dar erau legate prin această republică Bosnia-Herțegovina. De vreo zece ani însă, Milorad Dodik, care este președintele Republicii Srpska, dă semne că această uniune este contestată. Și Milorad Dodik, în ultimul an, vrea să separe armata. Se creează o armată proprie pentru Republica Srpska. În momentul în care creezi o armată proprie și te tot raportezi la trecut, sunt multe temeri că poate să izbucnească din nou războiul, între o armată bosniacă și o armată a Republicii Srpska. Iar Dodik este poate cea mai clară conexiune cu Rusia din regiune”, subliniază Bădescu.

Situația este însă mai complicată decât ar putea să pară la prima vedere. Rusia, extrem de activă în Serbia și Republica Srpska, este direct implicată. „Republica Srpska se află într-o situație destul de ciudată. Nu se poate uni cu Serbia, deși inițial se dorea asta. Elitele de acolo sunt și confortabile având entitatea lor. Pe de altă parte, Rusia e mai activă aici chiar și decât în Serbia, pentru că Serbia este totuși în discuții și cu Uniunea Europeană. Chiar dacă este o atitudine pro-rusă la nivel de media și de oameni politici, la nivel de investiții, la nivel de ce e mai important de fapt, cochetează mai mult cu Uniunea Europeană. Republica Srpska, pe de altă parte, vede în Rusia un fel de sprijin care poate să îi accepte independența la un moment dat. Acolo mi se pare problema cea mai mare în Balcani acum. Chiar dacă în ultimele săptămâni s-a vorbit și în România de Kosovo, problema mai mare și care mocnește de mai mulți ani este în Republica Srpska”, arată cercetătorul român.

Spaima bosniacilor

Gruia Bădescu a trăit timp de doi ani în Bosnia și a cunoscut astfel direct problemele cu care se confrunta această țară. Lucrarea sa de doctorat la Cambridge a fost legată chiar de reconstrucția post-conflict în spațiul ex-iugoslav, în special Bosnia și Serbia. „În regiune, lumea trăiește mereu cu spaima că pot apărea probleme. Când am stat în Bosnia, în 2013-2014, când ajungi să te apropii mai mult de oameni, toți spun că poate să înceapă oricând un război. Pacea este încă foarte sensibilă. Bosnia are și probleme economice foarte mari, are un șomaj foarte ridicat. Mulți au plecat în Vest. Unii s-au folosit de faptul că dacă au etnie croată pot să ia cetățenie croată și deci să plece în Uniunea Europeană, însă cei care sunt bosniaci nu pot face asta. Este o teamă de război care e mereu acolo. Dar se întâmplă deja de trei decenii, să fie momente de posibile temeri”, a adăugat expertul.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat panică în Bosnia. Bosniacii privesc cu interes ceea ce se întâmplă acolo și cu empatie, comparând agresiunea rusă asupra Ucrainei cu agresiunea sârbilor asupra Bosniei. Acum, în Bosnia există temeri că mâna lungă a Kremlinului pregătește ceva. „Pe de altă parte, când a izbucnit și când a fost invazia în Ucraina, în Bosnia în principal a fost foarte mare panică. De ce? Pentru că oamenii, pe de o parte, când vedeau imaginile, își retrăiau trauma. Am fost de curând în Sarajevo, cei de acolo compară foarte mult ce se întâmplă în Ucraina cu ceea prin ce au trecut orașele din Bosnia, prin acel asediu. De altfel, și speranța că ostilitățile în Ucraina se vor încheia rapid este umbrită de amintiri. În Bosnia, în anii 1991-1992, mulți oameni au crezut că luptele se vor termina imediat și că se vor întoarce rapid acasă, dar războiul a continuat. Ei privesc Ucraina cu empatie și într-un fel e o retraumatizare pentru cei care au trecut prin momente foarte grele atunci. Pe de altă parte, e frică din cauză că Putin poate alimenta dorințele Republicii Srpska, a lui Milorad Dodik, de a se desprinde”, spune Bădescu.

În toamnă, în Bosnia urmează noi alegeri. Cel mai probabil, Moscova va profita de tensiunile existente și va suțină partidele pro-ruse, astfel că riscurile la adresa stabilității în zonă se pot amplifica și există temeri serioase de război. „Pe 2 octombrie, sunt alegeri și asta pare că a devenit noua temă, dar au fost multe luni de temere. În contextul acesta de gol și de faptul că Rusia a folosit mereu Balcanii ca pe un loc de tensiuni cu Uniunea Europeană, lucrurile se pot complica și mai mult oricând”, conchide cercetătorul.