Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat, joi, că scutul de la Deveselu este o structură militară cu caracter strict defensiv, precizarea venind în contextul în care Ministerul rus al Apărării a propus SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România, pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF).

"Toată lumea ştie foarte bine şi lucrurile acestea au fost în permanenţă spuse de către noi: baza de la Deveselu este o structură militară pur defensivă, care se foloseşte împotriva rachetelor balistice şi care în niciun caz nu are încărcături nucleare, este vorba de rachete care pur şi simplu funcţionează ca urmare a unor explozii cu combustibil convenţional. (...) Nu există absolut nimic, niciun argument în legătură cu posibilitatea ca această bază să creeze probleme Federaţiei Ruse. Este strict de apărare în cazul unui atac cu rachete, de oriunde ar veni el", a afirmat Meleşcanu într-o intervenţie telefonică la Antena 3.

În opinia sa, Federaţia Rusă încearcă, prin astfel de acţiuni, să îşi justifice propria politică de înarmare.

"Din punctul meu de vedere, este una din modalităţile prin care Federaţia Rusă, în contextul discuţiilor legate de faptul că nu respectă prevederile tratatului INF cu arme nucleare intermediare, caută argumente şi teme prin care să-şi justifice producţia (...) de rachete hipersonice, care creează un pericol real, şi nu vorbesc doar pentru România. Raza lor de acţiune merge până în zona Germaniei, Europa Centrală (...). Este pur şi simplu o operaţiune care urmăreşte să găsească argumente pentru ceea ce hotărăşte să facă", a spus ministrul Afacerilor Externe.

El a adăugat că va avea consultări cu omologii din celelalte state aliate, pentru stabilirea unei poziţii comune a NATO pe acest subiect.

"Fără niciun fel de dubiu, în cursul zilei de mâine (...) o să ne consultăm şi cu aliaţii noştri. Într-adevăr, facilitatea de la Deveselu este unul din pilonii sistemului antirachetă la nivelul NATO. El va fi replicat şi prin anumite instalaţii în Polonia, prin folosirea unor nave care au capacitatea aceasta. Deci, pur şi simplu este vorba de o protecţie pe care o avem la nivelul NATO şi la care România participă şi ea în calitate de ţară membră a alianţei. Şi aceste lucruri evident că vor trebui (...) să fie spuse foarte clar şi am convingerea că vor fi susţinute de toate statele membre NATO", a precizat Meleşcanu.

Întrebat dacă intenţionează să-l convoace pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin, ministrul a răspuns: "O să avem în vedere şi posibilitatea unui dialog şi să cerem clarificări, pentru că acest tip de comunicare (...) este de foarte multe ori dificil de înţeles".

Ministerul rus al Apărării a propus joi SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România care ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), a anunţat purtătorul de cuvânt al ministerului, generalul maior Igor Konaşenkov, citat de TASS.

"Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse propune părţii americane ca în perioada dinainte de expirarea Tratatului INF să ia măsurile necesare pentru revenirea la respectarea strictă a Tratatului INF prin distrugerea lansatoarelor universale Mk-41 desfăşurate la sol, dezvoltate pentru lansarea rachetelor de croazieră Tomahawk, a rachetelor-ţintă, similare în privinţa caracteristicilor cu rachetele balistice cu raza medie şi scurtă de acţiune, distrugerea dronelor de atac care, după caracteristicile lor, cad sub incidenţa termenului de 'rachetă de croazieră terestra', conform INF", a menţionat acelaşi purtător de cuvânt.

"Ataşatul militar de la Ambasada SUA din Moscova a fost invitat la Ministerul rus al Apărării pentru a i se transmite o notă" în acest sens, conform sursei menţionate.

Luna trecută, Washingtonul, care acuză Moscova de încălcarea Tratatului INF prin dezvoltarea şi desfăşurarea noii sale rachete Novator 9M729, capabilă să transporte focoase nucleare, i-a dat un ultimatum de 60 de zile pentru a o distruge într-o manieră verificabilă, avertizând că în caz contrar la 2 februarie va declanşa procedura de retragere din acord.

Moscova respinge acuzaţiile americane şi susţine că racheta sa are o rază de acţiune de "480 km", deci se încadrează în acord. De asemenea, Rusia a acuzat SUA că încalcă Tratatul INF prin componentele antirachetă desfăşurate în România şi care urmează să fie instalate şi în Polonia.

Consultările ruso-americane pe acest subiect nu au dus la niciun progres, iar secretarul de stat american Mike Pompeo a anunţat vinerea trecută că SUA se retrag din Tratatul INF, semnat în 1987, cu Rusia.

Începând cu 2 februarie, "SUA îşi vor suspenda obligaţiile din cadrul tratatului INF şi vor începe procesul de retragere", care "se va încheia în şase luni, cu excepţia cazului în care Rusia îşi va respecta obligaţiile ce-i revin, distrugându-şi toate rachetele, lansatoarele şi echipamentele care încalcă acest acord", a subliniat preşedintele american Donald Trump într-un comunicat.

Ca reacţie, a doua zi, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că şi Rusia îşi suspendă participarea la INF şi că a dat ordin miniştrilor de externe şi apărării să nu iniţieze negocieri cu partea americană până când partenerii săi "vor avea suficientă maturitate pentru un dialog de la egal la egal".

Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat la 8 decembrie 1987, la Washington, de către fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi fostul preşedinte american Ronald Reagan, interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km. Retragerea din acord a celor două părţi semnatare va intra în vigoare în mod oficial peste şase luni. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii