Dacă independența magistraților stă în principal în vârsta de pensionare și în cuantumul unei pensii egale cu salariul înseamnă că avem cei mai independenți magistrați din Europa, ori practica ne arată că nu e chiar așa, a susținut profesorul de Drept Florin Streteanu, președintele Senatului UBB.

Judecătorii de la Instanţa supremă au decis săptămâna trecută, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

Purtătorul de cuvânt al Instanţei supreme, Victor Alistar, a explicat că, în opinia judecătorilor, legea în cauză a fost construită "pe o realitate contrafactuală" şi lipsesc orice fel de date care să arate impactul economic al aplicării acestui act normativ.

Instanţa supremă a remis un comunicat de presă în care enumeră motivele pentru care consideră această lege ca fiind neconstituţională: discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.

„Dacă pot să fiu operat pe creier de un neurochirurg în vârstă de 65 de ani, cu siguranță pot să fiu și divorțat de un judecător în vârstă de 65 de ani”

Florin Streteanu, președintele Senatului Universității Babeș-Bolyai (UBB) și fost decan al Facultății de Drept a UBB, un respectat profesor de Drept penal, profesor asociat la Facultatea Internatională de Drept Comparat, Strasbourg, profesor invitat la Universitatea din Limoges (2002-2013), și-a exprimat punctul de vedere privind pensionarea magistraților:

„Văzusem mai zilele trecute o declarație a unui distins membru al Consiliului Superior al Magistraturii care spunea: de ce ați vrea să fiți judecați de oameni de 65 de ani? Deci pare-se că și perspectiva CSM-ului e că de la o anumită vârstă nu prea mai e potrivit omul pentru a exercita această funcție. Nu împărtășesc câtuși de puțin această idee. Dacă pot să fiu operat pe creier de un neurochirurg în vârstă de 65 de ani, cu siguranță pot să fiu și divorțat de un judecător în vârstă de 65 de ani. Deci nu cred că e o problemă”, a susținut Streteanu la podcastul Horia Nasra Show.

Întrebat cum comentează toată „telenovela” vârstei de pensionare a magistraților, profesorul a susținut: „Telenovela e mai veche, ea revine cu episoade noi sau cu sezoane noi din când în când, ba în preajma alegerilor, ba după alegeri și într-adevăr e păcat că lucrurile sunt abordate într-o notă mult prea politică. Acum, sigur, rațional vorbind, mi se pare absolut firesc ca magistrații să beneficieze de un statut special. Problema care cred că ar fi trebuit discutată de la bun început este întinderea acestui statut.”

Problema este conținutul și întinderea acestui statut. „Pentru că, deocamdată, din această perspectivă a vârstei de pensionare și a cuantumului existent al pensiei, avem cel mai favorabil statut pentru magistrați din Uniunea Europeană, cumulând cele două. Repet, discuția nu cred că trebuie să fie dacă magistrații merită sau nu acest statut. Probabil că da. Problema este cât își poate permite un stat la un moment dat să ofere”, detaliază profesorul.

„Dacă Franța sau Germania nu își pot permite, nici România nu poate”

„Dacă Franța sau Germania nu își pot permite să ofere acest statut, spune el, trebuie să înțelegem că nici România nu-l poate oferi la întinderea pe care acesta îl are astăzi și nu-l poate oferi pe termen lung”, arată el.

Și atunci, undeva ar trebui găsită o soluție., arată el. „Din păcate, s-au lovit două pietre tari. Pe de-o parte, guvernul care vine și spune că trebuie să tăiem, trebuie să facem economii și magistrații care spun „nu putem ceda nimic, e vorba de independența justiției aici”. Iertat să-mi fie, sigur că da, este extrem de importantă independența justiției și toți ne-o dorim și cu siguranță magistrații sunt primii care și-o doresc și e normal să și-o dorească. Dar am anumite rezerve că această independență stă în principal în vârsta de pensionare și în cuantumul unei pensii egale cu salariul”, susține profesorul.

„Toată lupta corpului magistraților se învârte în jurul acestor două idei”

Dacă e așa, constatăm că avem singurii magistrații independenți din Europa, spune el, ironic: „Nu prea mai avem sisteme în care să avem și pensionare imediat după 48 de ani și pensie egală cu salariul. Practica a demonstrat că nu-i avem chiar pe cei mai independenți magistrați din Europa în anumite momente și într-un fel, e greu de înțeles pentru opinia publică faptul că toată discuția și toată lupta corpului magistraților se învârte în jurul acestor două idei.”

El susține că nu a văzut proteste nici atunci când au fost declarate neconstituționale protocoalele de acum câțiva ani; nu a văzut multe proteste legate de condițiile de muncă ale magistraților și sunt magistrați care lucrează în condiții în care poate mulți dintre noi n-am acceptat să stăm 24 de ore.

„Cu ani în urmă în diverse contexte am mai ajuns Înalta Curte, abia puteai să treci pe hol printre dosare, treceai așa, în dungă. Astea nu sunt condiții în care să-și desfășoare activitatea o instanță supremă și magistrații instanței supreme. Nu am văzut o luptă a CSM-ului pentru asta. Tot discutăm de 20 de ani, facem cartierul justiției, facem sediu nou pentru Înalta Curte. Nu facem nimic. Dar nici n-am văzut așa o luptă crâncenă pentru asta. Doar pentru vârstă și pentru cuantumul pensiei. Asta, pentru mine e greu de înțeles. Cu atât mai greu de înțeles este pentru cineva care n-are nicio legătură cu sistemul”, arată profesorul.

„Nu magistrații și-au dat aceste drepturi, ei au încercat să găsească argumente că e normal”

Președintele Senatului UBB subliniază că este de acord că magistrații trebuie să se bucure de un statut special. „Sunt absolut convins de asta. Dar poate fi discutată întinderea acestui statut și conținutul acestui statut. Dacă din start pornim de la ideea, „noi nu cedăm nimic” în felul ăsta ajungem să antagonizăm opinia publică și corpul magistraților uneori pe niște lucruri care nu sunt vina magistraților. Am ajuns la un moment să avem pensia mai mare decât salariu. N-a fost vina magistraților. Nu magistrații au cerut asta. A fost o tâmpenie pe care politicienii au făcut-o în momentul în care contribuțiile au trecut de la angajator la angajat și s-a schimbat baza de calcul. Nu i-a dus mintea pe cei care au făcut atunci acea modificare să vadă că asta va atrage drept consecință că pensia specială se va calcula raportat la salariu brut. N-au cerut magistrații. N-a cerut nici CSM-ul, nici Înalta Curte asta. N-a cerut nimeni chestia asta. Bun. Dacă li s-a dat au primit-o. Sigur, nici n-am văzut pe cineva care iasă să spună: „Dom'le, parcă nu-i chiar în regulă”. S-a încercat să se găsească argumente că e bine, că e normal.”

Streteanu admite că nu magistrații au cerut aceste condiții, dar refuzul lor de a negocia „nu dă bine”.

„Dacă am avea exemple de bune practici în acest sens în zările la care ne raportăm, ar fi mult mai ușor de acceptat. În măsura în care nu le avem, probabil că trebuie înțelepciune și de o parte și de cealaltă să găsim, să se găsească o soluție care să fie sustenabilă financiar, care să respecte această nevoie a unui status special al magistraților, dar se pare că e greu de ajuns la un dialog”, a concluzionat profesorul.