Mesele la restaurant, reconfigurate de scumpiri: Românii împart porțiile și băuturile
Dinamica scumpirilor din ultima perioadă a transformat ieșirile în oraș dintr-o plăcere accesibilă într-o cheltuială reconsiderată. Mulți consumatori se confruntă cu prețuri percepute ca fiind dificil de suportat, iar inflația continuă să-și pună amprenta asupra veniturilor, forțând ajustări în bugetul personal și în obiceiurile de consum.
Românii încep să taie din ieșirile la restaurant. Foto FPIOR
Punctul de plecare al dezbaterii a fost declarația unui antreprenor din industria fast-food, care a sesizat o tendință crescândă: clienții aleg să împartă o singură porție de mâncare principală și chiar o singură băutură răcoritoare. Această observație a generat un val de reacții, dintre care replica unui internaut a devenit virală, oferind o perspectivă diferită asupra fenomenului:
Patronul se plânge că oamenii împart un fel principal. Poate problema nu este clientul, ci că o sticlă de apă plată de 0,33 a ajuns să coste 20 de lei. Când prețurile devin absurde, oamenii încep să taie din cheltuieli. Eu unul, la prânz, nu mai comand băutură dacă prețul este absurd și la restaurantul domnului nu mai merg de mulți ani din motive de prețuri și calitate.
Mesajul a catalizat sute de comentarii, mutând rapid discuția de la împărțirea porțiilor la costurile generale ale unei ieșiri în oraș, evidențiind nemulțumirea generală față de prețuri.
Băuturile, în vizorul clienților: „O apă costă cât un aperitiv”
O mare parte dintre comentarii s-au concentrat pe prețurile băuturilor, considerate de mulți exagerate. „Eu mă ridic de la masă și plec dacă un ceai costă 20 lei. E mai scump un ceai sau o apă decât un aperitiv în unele localuri”, a afirmat un utilizator, în timp ce altul a completat categoric: „Exact, prețurile la ceai sunt de nesimțire maximă”.
Internauții au mers mai departe, analizând costurile reale. „Un ceai ar trebui să fie 8-10 lei și maxim 12-14 lei ăla organic sau în ambalaj fițos. Conținutul plicului costă sub 1 leu”, a calculat un participant. Un altul a subliniat că „nu cred că există nimic care să se apropie la marja de profit de ceai. E complet absurd să ceri 20+ lei pe un ceai”, adăugând că „costul real cred că e la 2 lei maxim pe un ceai, inclusiv servire, spălat cana și plicul de ceai”.
Nici prețul berii nu a scăpat criticilor. Un internaut a povestit cum „e stupid, îți zic. Toată lumea de la ei din terasă bea bere de la Terasa Obor și o bea la Obor Amor. Mi se pare noaptea minții ca tu, ca fabrică de bere, să o vinzi mai scump decât în altă parte”. Un altul a împărtășit o experiență similară: „Stai liniștit că e 25 de lei un Zăganu fără alcool la Zăganu în Obor. Când mi-a cerut 50 de lei pe două beri m-a luat capul”.
Situația este similară și în turism, după cum a relatat un vizitator la Cheile Grădiștei. Acesta a observat o creștere a prețurilor la cazare de la 400 de lei la 525 de lei pe noapte într-un an, dar și la alimente: „O bere Edelweiss costă 32 de lei, o Heineken 20 de lei, o ciorbă 29 de lei, iar un șnițel de pui 39 de lei fără garnitură. Înțeleg că trebuie să facă profit, dar de trei ori mai mult?”.
Preferința pentru gătitul acasă și schimbarea mentalității
Dincolo de prețurile mari, mulți respondenți au indicat o schimbare profundă a obiceiurilor, cu ieșiri mult mai rare la restaurant. „Omul nu înțelege că generațiile se schimbă. Nu mai suntem ca acum nu știu câți ani, când dacă făceai ceva de genul era rușine sau erai catalogat sărac. Oamenilor pur și simplu nu le mai pasă de părerea celorlalți”, a comentat un utilizator.
Un alt internaut a subliniat că diferența dintre preparatele gătite acasă și cele din restaurante nu mai justifică prețurile. „Eu aș da bani să mănânc o carbonara bună, dar când nevastă-mea cu 20 de lei face trei porții mai bune decât la restaurant, ce rost mai are? Sunt mii de site-uri și canale de gătit. La fel și cafeaua. Acasă îmi iese mai bună decât în multe cafenele”. Această opinie a fost susținută și de un alt participant: „Și eu fac mâncare și cafea acasă. Ai sute de site-uri cu rețete care îți explică tot. Dacă ești comod și nu vrei să înveți, plătești. Dar dacă tot mai mulți învață să gătească, patronii vor simți asta”.
Totuși, unii utilizatori au nuanțat discuția, recunoscând valoarea experienței de a lua masa în oraș, chiar dacă se plâng de raportul preț-calitate. „Nu e problema că nu știu să gătesc. E plăcut să ieși cu partenerul, cu prietenii sau cu colegii. Îmi place să stau la terasă după muncă. Problema este că raportul preț-calitate nu mai este ce trebuie”, a explicat un participant. Un clujean a mărturisit că preferă restaurantele doar în călătorii: „Am observat că ies mai des la restaurante când sunt în vacanță în altă țară. Poate sunt subiectiv, dar la Cluj raportul preț-calitate nu mai e ce trebuie. Greu mai găsești mâncare cu suflet”.
Au existat și voci care au pus sub semnul întrebării costurile mici de gătit acasă: „Nu zic că nu te cred, dar când un pachet de spaghetti mai de calitate este 7 lei, cam care e rețeta aia de 20 de lei pentru carbonara? Mai pui guanciale, mai pui pecorino... toate în 20 de lei?”.
Datele economice validează schimbarea comportamentului
Dincolo de observațiile din online, statisticile oficiale confirmă presiunea semnificativă asupra bugetelor familiilor din România. În luna mai 2026, rata anuală a inflației a atins 10,9%, semnalând o continuare a creșterii prețurilor în ritm de două cifre. Unul dintre cele mai notabile salturi de preț a fost înregistrat la energia electrică, unde costurile s-au majorat cu peste 55% într-un an, după eliminarea schemelor de sprijin.
Și carburanții au înregistrat creșteri substanțiale: benzina s-a scumpit cu 30,55%, iar motorina cu 36,85%. Aceste majorări se traduc direct în costuri mai mari de transport și, implicit, în prețurile practicate de restaurante și alte afaceri din sectorul ospitalității.
În paralel, veniturile populației nu au ținut pasul cu ritmul alert al scumpirilor. În aprilie 2026, câștigul salarial mediu brut a fost de 9.740 de lei, iar cel net de 5.843 de lei. Față de luna precedentă, salariul mediu net a scăzut cu 95 de lei. Indicele câștigului salarial real a coborât la 97,6% comparativ cu martie și la 93,5% față de aprilie 2025, indicând o reducere clară a puterii de cumpărare.
O situație similară se observă și în cazul pensionarilor. În primul trimestru din 2026, pensia medie lunară a fost de 2.934 de lei, cu 0,8% mai puțin decât în trimestrul anterior. De asemenea, indicele pensiei reale a scăzut la 97,3%, ceea ce înseamnă că și aceștia pot achiziționa mai puține bunuri și servicii cu veniturile disponibile.
În ansamblu, aceste date economice oferă o explicație solidă pentru reevaluarea cheltuielilor de către consumatori. O ieșire la restaurant nu mai implică doar costul mâncării, ci și al băuturilor, desertului și serviciilor, într-un context în care cheltuielile esențiale precum facturile la utilități și combustibilii au devenit mult mai oneroase. Chiar dacă veniturile nominale pot fi superioare celor din trecut, capacitatea de achiziție a populației scade atunci când prețurile cresc într-un ritm accelerat.
Explorează subiectele:
