Ministerul Justiţiei: Proiectul Guvernului de desfiinţare a SIIJ se întemeiază pe argumentele reţinute şi de CJUE
Proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) elaborat de Guvern se întemeiază pe argumentele pe care şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) le-a reţinut, precizează, miercuri, Ministerul Justiţiei, într-o analiză a Hotărârii instanţei europene cu privire la statul de drept şi organizarea sistemului judiciar din România.
"Proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ elaborat de guvern se întemeiază pe argumentele pe care şi CJUE le-a reţinut, iar în procesul de desfiinţare a SIIJ trebuie avute în vedere: 1) exigenţa statuată literal conform căreia reglementarea conţinutului unor proceduri penale împotriva judecătorilor şi a procurorilor nu poate avea drept consecinţă nici prelungirea duratei anchetelor privind infracţiunile de corupţie sau slăbirea în orice alt mod a luptei împotriva corupţiei, 2.) constatarea că Decizia 2006/928, se referă la organizarea sistemului judiciar şi la lupta împotriva corupţiei şi că 3.) România nu îşi poate modifica legislaţia astfel încât să determine un regres al protecţiei valorii statului de drept, fiind aşadar obligată să asigure evitarea oricărui regres în raport cu această valoare a legislaţiei în materie de luptă împotriva corupţiei", precizează MJ.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis, marţi, că este de competenţa instanţelor naţionale să verifice dacă înfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), care are competenţa exclusivă de anchetare a judecătorilor şi procurorilor, respectă cerinţele prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Şase cereri de decizie preliminară au fost formulate în faţa CJUE de instanţe din România în cadrul unor litigii între persoane juridice, respectiv asociaţii ale magistraţilor sau persoane fizice, pe de o parte, şi autorităţi sau organe precum Inspecţia Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte.
În sesizările respective se reclamau modificările aduse Legilor Justiţiei în perioada 2017 - 2019 cu privire la înfiinţarea SIIJ, interimatul lui Lucian Netejoru la şefia Inspecţiei Judiciare, răspunderea materială a magistraţilor pentru erorile judiciare.
CJUE a informat că a examinat compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene a unei reglementări naţionale care prevede înfiinţarea unei secţii specializate în cadrul Ministerului Public, care are competenţa exclusivă de anchetare a infracţiunilor săvârşite de judecători şi de procurori.
"Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a Justiţiei şi, pe de altă parte, să garanteze că această secţie nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor şi a procurorilor menţionaţi şi îşi exercită competenţa cu respectarea cerinţelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În lipsa îndeplinirii acestor cerinţe, reglementarea menţionată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune şi de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justiţiabililor în Justiţie. Curtea adaugă că reglementarea naţională în discuţie nu poate avea ca efect nerespectarea obligaţiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupţiei", se arată în decizia CJUE publicată marţi.
Potrivit Curţii de Justiţie a UE, "revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înfiinţarea unei secţii specializate în cadrul Ministerului Public însărcinate cu anchetarea judecătorilor şi a procurorilor, precum şi normele privind numirea procurorilor încadraţi în această secţie nu sunt de natură să facă secţia menţionată permeabilă la influenţe exterioare".
"În ceea ce priveşte Carta, revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reglementarea naţională în discuţie nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii şi la procurorii vizaţi", a completat CJUE. AGERPRES
