Ministrul Apărării: România nu e țară în război, dar se confruntă cu un val „de neacceptat” de drone

România se confruntă cu o intensificare a incidentelor cauzate de drone, o situație pe care ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, o consideră anormală și care nu poate fi tratată ca o obișnuință. Miruță a declarat că Ministerul Apărării discută constant cu autoritățile ucrainene pe această temă, inclusiv la nivel diplomatic.

Radu Miruță Foto: Foto: Inquam Photos

Declarațiile oficialului vin în contextul în care autoritățile au confirmat că fragmentele de dronă descoperite sâmbătă pe plaja din Tuzla erau de proveniență ucraineană și transportau explozibil. Conform Antena3 CNN , Miruță a calificat astfel de evenimente drept „de neacceptat”, insistând că România nu este o țară aflată în război.

Radu Miruță: „Nu este în regulă ce se întâmplă”

Ministrul interimar al Apărării a subliniat că dialogul cu Ucraina pe tema incidentelor cu drone este unul constant și se desfășoară și la nivel diplomatic.

„Se discută în permanență cu partea ucraineană. Este o discuție și la nivel diplomatic. Nu este în regulă ce se întâmplă și nu suntem în situația asta doar pentru că numărul ăsta de situații crește, ne obișnuim cu ele și le acceptăm așa”, a declarat Radu Miruță.

Oficialul a accentuat că România nu ar trebui să suporte aceste consecințe ale conflictului din Ucraina. „Mi se pare mai de neacceptat ce se întâmplă pentru că România nu e o țară aflată în război care să sufere aceste consecințe ca urmare a faptului că este implicată în război. Sunt reguli de drept internațional acceptate de toată lumea”, a afirmat ministrul.

18 intervenții în doar trei zile

Amploarea problemei este reflectată de numărul mare de intervenții ale echipelor MApN. Potrivit lui Radu Miruță, militarii au fost mobilizați de 18 ori în doar trei zile.

„Vineri am avut patru cazuri, sâmbătă am avut 8 intervenții, duminică 6 intervenții. (...) Când este câte o alertă din asta de dronă, dincolo de ce se spune de un localnic, noi luăm în calcul cele mai negre scenarii. În trei zile, echipele s-au deplasat de 18 ori. Sunt la datorie și asta facem, dar România nu e o țară în război”, a explicat Miruță.

Ministrul a menționat că aparatele găsite variau: unele conțineau explozibil, altele nu; unele erau fragmente, iar altele aproape intacte. Aceste intervenții necesită resurse considerabile și activități complexe pentru a asigura siguranța atât a populației, cât și a militarilor.

Radu Miruță a atras atenția asupra evoluției constante a caracteristicilor tehnice ale dronelor, ceea ce impune o adaptare continuă a soluțiilor de apărare. „Pe zi ce trece observăm unele lucruri pentru care nu aveam soluții și acum le avem. În același timp, și proiectarea dronelor, amprenta termică pe care o lasă, evoluează”, a explicat el, subliniind că soluțiile eficiente pentru anumite tipuri de drone pot deveni insuficiente în cazul modelelor noi.

Drona găsită în Vrancea, probabil cea urmărită de radarele MApN

Unul dintre cele mai recente incidente a avut loc luni, când elemente ale unei drone au fost descoperite în curtea unei proprietăți din satul Ciușlea, comuna Garoafa, județul Vrancea.

Aparatul de zbor pătrunsese în spațiul aerian românesc dinspre Republica Moldova și fusese urmărit o perioadă de sistemele radar ale MApN. În cadrul operațiunii de verificare, Ministerul Apărării a ridicat două aeronave F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT.

Întrebat dacă drona descoperită în Vrancea este aceeași urmărită de radare în dimineața respectivă, Radu Miruță a confirmat că este „foarte probabil”, bazându-se pe traiectoria monitorizată până la pierderea contactului radar. Elementele dronei au fost găsite la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Republica Moldova.

„Drona pe care am urmărit-o dimineața a venit dinspre Republica Moldova. O jumătate spre trei sferturi din timp a fost monitorizată pe radarele MApN, după care, probabil că în cădere, a coborât mult sub altitudinea la care putea fi monitorizată”, a detaliat Miruță.

Ministrul a adăugat că ora la care a fost găsită drona, direcția sa de deplasare și informațiile obținute de la fața locului corespund cu traseul monitorizat de militari. Un alt indiciu important a fost mirosul de kerosen. „Era un miros de kerosen, ceea ce duce suplimentar spre ideea că se întâmplase de curând și că cea găsită în zona respectivă nu a fost mai demult picată”, a afirmat Radu Miruță.

Oficialul a explicat că pierderea contactului radar s-a datorat, cel mai probabil, coborârii la o altitudine prea joasă pentru a mai fi detectată. „Cel mai probabil, a coborât foarte mult. Acolo e și o zonă deluroasă. Radarele pot să vadă de la o anumită altitudine”, a conchis ministrul.