Mitul alocației de 3.800 de lei pentru copiii ucraineni dezbină familiile din România
Alocațiile copiilor ucraineni din România sunt egale cu cele ale copiilor români Foto: Pixabay
Cât încasează în realitate un copil ucrainean în România
Contrar informațiilor care circulă intens în mediul online, cadrul legal din România nu oferă privilegii financiare copiilor refugiați. Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că dreptul la alocație se acordă în mod egal, fără discriminare pe bază de cetățenie.
„Legea alocației de stat pentru copii se aplică tuturor copiilor care locuiesc legal în România împreună cu părinții, indiferent de cetățenie. Un copil ucrainean aflat sub protecție temporară primește aceeași sumă ca un copil român: 719 lei pe lună până la doi ani și 292 de lei pe lună între doi și 18 ani, respectiv 719 lei pentru copiii cu dizabilități. Sumele sunt înghețate la acest nivel și în 2026, pentru toți copiii, români sau ucraineni.” - Adrian Negrescu
Potrivit datelor făcute publice în luna septembrie de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), în intervalul dintre declanșarea războiului în februarie 2022 și 31 august 2026, în România s-au înregistrat 220.881 de cetățeni ucraineni pentru protecție temporară. Sistemul a cuprins în total 223.808 persoane, incluzând aici și cetățeni din alte state. Acest statut le garantează celor care au fugit de conflict dreptul de a rămâne în țară, precum și accesul pe piața muncii, la sistemul medical, educațional și la asistență socială conform legii, însă nu implică acordarea automată a unor alocații sau ajutoare bănești.
Originea dezinformării: confuzia cu programul „50/20”
Teoria alocațiilor uriașe — vehiculată în spațiul public și în varianta de 3.700 de lei, fiind readusă în discuție inclusiv în campania electorală din 2024 — își are rădăcinile în programele guvernamentale destinate exclusiv cazării și hranei din primii ani ai conflictului.
„Cel mai probabil, confuzia vine din primii ani ai războiului. Programul cunoscut ca «50/20» deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană pentru fiecare refugiat. Banii mergeau în mare parte la românii care îi găzduiau, nu direct la refugiați. Pentru o familie cu mai mulți copii, sumele lunare adunate păreau mari, iar de aici până la mitul unei «alocații uriașe» pentru fiecare copil a fost doar un pas.” - Adrian Negrescu
Economistul arată că acest mecanism este clasic pentru propagarea știrilor false: „Așa funcționează dezinformarea: pornește de la ceva real, scoate cifrele din context, le amestecă și le prezintă ca pe un privilegiu nedrept”.
Adrian Negrescu subliniază diferența clară dintre alocația minorilor și fondurile de sprijin pentru refugiați: „Separat, statul român a avut un program de sprijin pentru refugiați, legat de cazare și hrană, nu de copii. În forma lui din ultimii ani, o familie putea primi 2.000 de lei pe lună pentru cazare, iar o persoană singură 750 de lei, la care s-a adăugat o perioadă limitată o sumă pentru hrană”.
Ulterior, autoritățile au înăsprit criteriile de acordare a acestor fonduri, condiționându-le de înscrierea minorilor în sistemul de învățământ și de angajarea adulților sau luarea lor în evidență la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
„Ajutorul a fost redus treptat, iar în 2025 se mai acorda doar pentru trei luni, celor care lucrau sau erau înregistrați, ori sub formă de cazare pentru persoanele vulnerabile, de 500 de lei pentru o persoană singură și 1.500 de lei pentru o familie. Nu există și nu a existat nicio alocație de 3.800 de lei pentru un copil.” - Adrian Negrescu
Dispute în familii și în trafic, relatate pe rețelele sociale
Subiectul a revenit recent în prim-plan după ce un utilizator al platformei Reddit a cerut ajutor pe comunitatea r/Roumanie, încercând să demonteze convingerile unei rude.
„Am avut o discuție în contradictoriu cu unchiul meu. El spune că alocațiile copiilor ucraineni sunt de 3.800 de lei, în timp ce ale copiilor români sunt de câteva sute de lei, conform unor declarații publice ale unor parlamentari din opoziție. Eu citisem că alocațiile tuturor copiilor sunt la fel, circa 300 de lei. (...) Știu că e veche povestea, dar aș vrea să-i arăt o dovadă plauzibilă, o chitanță, ceva.” - Utilizator Reddit
Mesajul a generat zeci de comentarii. În timp ce unii internauți au explicat diferența dintre alocații și deconturile pentru adăpost, mulți au confirmat că se lovesc de aceleași teorii în propriul cerc social. Un participant la discuție a remarcat schimbarea radicală de atitudine a unor români din cauza propagandei online:
„Mi se pare sincer înfricoșător ce aparat de propagandă este Facebookul și cum i-a spălat pe toți pe creier cu aceleași idei. Această țară, care i-a așteptat pe ucraineni cu ceai cald și ajutoare când au trecut granița, la izbucnirea războiului, acum îi învinovățește pentru tot ce e greșit în lume. Mama mea, de exemplu, îi urăște că nu are loc de ei în mall, ea fiind casnică și mergând zilnic la mall, în timpul zilei, la fel ca femeile acelea.” - Utilizator Reddit
Un alt membru al comunității a relatat un episod tensionat petrecut într-o cursă de Uber, declanșat de apariția în trafic a unui autoturism cu numere de Ucraina:
„De acolo a început balamucul. «Ce părere aveți că ucrainenii au dreptul să circule pe șoselele din România? Știați că circulă fără asigurări și le decontează statul român daunele în caz de accident?» (...) După care a ajuns și la faza cu alocația de 3.800 de lei. Am încercat să aflu cum a ajuns el la concluzia asta, pentru că o spunea cu atâta amărăciune, convins 100% că acesta este adevărul și că de aceea suntem săraci. N-am putut să mă înțeleg cu el.” - Utilizator Reddit
Dezbaterea a atras și reacția unui cetățean ucrainean stabilit în România, care a respins categoric ideea că ar trăi din mila statului:
„Pot să întreb unde pot solicita această alocație pentru copilul meu, având în vedere că nu am primit niciun ban în cei patru ani petrecuți în România? (...) Am muncit din greu în fiecare zi pentru a mă întreține pe mine și pe copilul meu, plătind taxe aici. M-am săturat de cei care cred că toți ucrainenii trăiesc pe spinarea românilor.” - Cetățean ucrainean stabilit în România
Efectele economice ale manipulării pe fondul inflației
Dincolo de simplele certuri, rostogolirea acestor falsuri are consecințe sociale și economice profunde. Adrian Negrescu avertizează că astfel de narațiuni îngreunează integrarea refugiaților care muncesc și contribuie cu taxe în România, punând totodată presiune pentru adoptarea unor măsuri populiste.
„Impactul este mult mai mare decât pare. Într-o perioadă în care inflația a mâncat puterea de cumpărare 14 luni la rând, iar alocațiile copiilor români sunt înghețate de doi ani, o știre falsă despre ajutoare mari pentru alții lovește exact în sentimentul de nedreptate pe care îl trăiesc multe familii. Oamenii nu mai judecă cifrele, ci emoția: «pentru alții sunt bani, pentru noi nu».” - Adrian Negrescu
Specialistul punctează că o dezbatere reală despre echitate ar trebui să vizeze lipsa de sprijin pentru familiile din țară, nu ajutoare imaginare:
„Discuția legitimă despre modul în care statul își împarte resursele trebuie purtată pe bază de date, nu de zvonuri. Dacă vrem să vorbim despre echitate, subiectul real este cât de puțin au primit copiii români în ultimii ani, cu alocații înghețate în plină inflație. Acolo este problema, nu la un ajutor inexistent de 3.800 de lei.” - Adrian Negrescu
În final, analistul economic atrage atenția că instituțiile publice poartă o parte din responsabilitate pentru răspândirea acestor mituri, întrucât lipsa unor explicații clare privind distribuirea fondurilor încurajează speculațiile: „Iar statul are și el o parte de vină: când nu comunică simplu și transparent cum sunt cheltuiți banii publici, lasă spațiu liber celor care inventează cifre”.
Explorează subiectele:
