Numirea unui nou premier și planurile de austeritate din Franţa au provocat o mobilizare sindicală masivă, culminând cu o nouă zi de grevă și proteste la nivel național, la care şi-au anunţat prezenţa aprovimativ 800.000 de persoane.

Franța se pregăteşte joi, 18 septembrie, pentru o nouă zi de proteste masive , marcată de un climat social exploziv și instabilitate politică acută. Autoritățile au mobilizat nu mai puțin de 80.000 de polițiști la nivel național, în așteptarea a aproximativ 800.000 de manifestanți care ies în stradă pentru a contesta reducerile bugetare și politicile economice propuse de guvern.

A treia zi de greve şi proteste

Este deja a treia zi de mobilizare sindicală majoră, semn al unei nemulțumiri tot mai largi în rândul populației în Franţa. Protestele afectează școli, transportul feroviar și aerian, iar sindicatele avertizează că mișcările nu vor înceta până când guvernul nu renunță la măsurile de austeritate.

Revendicările vizează în special creșterile salariale, protecția pensiilor și investițiile în serviciile publice, iar mișcarea sindicală, mai unită ca niciodată, ameninţă guvernul că nu va da înapoi.

„Am avut un guvern favorabil mediului de afaceri. Ceea ce cerem este ca viitorul guvern să fie mai favorabil lucrătorilor și cetățenilor”, a declarat Perrine Mohr, reprezentantă a sindicatului CFDT, citată de The Guardian .

Noul premier, sub presiune și fără susținere clară

Premierul Sébastien Lecornu , numit recent, după înlăturarea a doi predecesori într-un singur an, începe mandatul într-un context extrem de dificil. Cu o popularitate scăzută și un parlament fragmentat, el trebuie să construiască rapid o majoritate pentru a evita un nou vot de neîncredere.

A renunțat deja la una dintre cele mai criticate propuneri ale fostului premier François Bayrou, şi anume eliminarea a două zile de sărbătoare legală , dar incertitudinea planează asupra altor măsuri bugetare controversate, cum ar fi înghețarea cheltuielilor sociale.

Parlamentul este divizat

Franța trebuie să reducă un deficit bugetar aproape dublu față de plafonul UE și o datorie publică de peste 114% din PIB, în condițiile în care orice variantă de buget riscă să fie respinsă de opoziție.

De când Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate în iunie anul trecut, parlamentul francez a fost divizat între stânga, extrema dreaptă și centru, fără o majoritate absolută. Acest lucru a dus la blocaje repetate în ceea ce privește bugetul. În aceste condiţii, Sébastien Lecornu a început negocieri cu toate taberele politice, dar până acum nu s-a conturat nicio alianță stabilă.

Miercuri, 17 septembrie, premierul s-a întâlnit cu liderii partidelor de opoziție pentru a discuta viitorul buget, înainte de formarea unui nou cabinet. În vârstă de 39 de ani, Lecornu are origini în dreapta tradițională, dar s-a alăturat ulterior centriștilor din jurul lui Emmanuel Macron, astfel că estede așteptat ca noul său guvern să continue colaborarea cu partidul conservator Les Républicains și să mențină linia pro-business a politicii economice promovate de Macron.

Totuși, pentru a evita un vot de neîncredere care i-ar putea încheia rapid mandatul, Lecornu are nevoie și de sprijinul – sau cel puțin de neutralitatea – Partidului Socialist. Analiștii cred că un acord temporar de neagresiune ar putea fi negociat, astfel încât socialiștii să nu voteze imediat pentru demiterea sa.

În cadrul întâlnirii de miercuri, reprezentanții socialiști au cerut stoparea „reducerilor bugetare drastice” și au pledat pentru o redistribuire fiscală echitabilă, cu contribuții mai mari din partea celor mai bogați, precum și politici menite să sprijine familiile în acoperirea cheltuielilor curente.

Cu toate acestea, delegația a remarcat lipsa unor direcții clare din partea premierului. „Vom vedea ce va spune în zilele următoare”, a declarat liderul partidului, Olivier Faure, adăugând că, în lipsa unui dialog real, socialiștii ar putea susține un eventual vot de neîncredere.

Criza politică și socială a început deja să afecteze credibilitatea internațională a Franței, Agenția de rating Fitch retrogradând recent calificativul țării, după ce a invocat instabilitatea și incapacitatea guvernului de a gestiona eficient bugetul.