Cea mai veche cale ferată din Principatele Române va intra într-o nouă etapă. Inaugurată în anul 1869, linia București – Giurgiu urmează să fie electrificată și modernizată cu fonduri europene. La solicitarea „Adevărul”, CFR Infrastructură a a oferit detalii exacte despre termenele de execuție, dar și despre modul în care se va circula în perioada lucrărilor.

FOTO Arhivă

După 19 ani de așteptare, perioadă în care circulația feroviară a fost suspendată, trenurile de călători au revenit în iunie 2024 pe ruta istorică dintre București și Giurgiu, odată cu finalizarea noului pod peste Argeș, la Grădiștea, construit în locul celui prăbușit. Acum, autoritățile vor să facă pasul decisiv prin modernizarea și electrificarea întregului tronson, între Gara de Nord și frontiera cu Bulgaria.

CFR Infrastructură a încheiat anul trecut un contract cu Asocierea RailWorks (Arcada – Alstom), care vizează nu doar electrificarea, ci și rezolvarea punctelor critice rămase, precum zona localității Daia. Aici va fi construit un nou viaduct pentru a elimina restricțiile actuale de tonaj, care obligă trenurile de marfă să ocolească în continuare prin Videle.

Calendarul lucrărilor: Șantierul propriu-zis începe în 2026

Potrivit datelor transmise de operatorul infrastructurii feroviare la solicitarea „Adevărul”, ordinul pentru începerea proiectării a fost emis pe 22 septembrie. Această fază va dura șase luni, urmând ca din primăvara anului 2026 să înceapă execuția propriu-zisă, care se va întinde pe doi ani și jumătate. Prin urmare, într-un scenariu optimist, lucrările ar trebui finalizate până la finele anului 2028.

Noul pod feroviar de la Grădiștea

Se mai închide circulația? Explicațiile CFR pentru călători

Cea mai mare temere a călătorilor – o nouă suspendare totală a traficului – este infirmată de oficialii CFR, în răspunsul transmis la solicitarea „Adevărul”. Pe durata celor doi ani și jumătate de șantier, circulația se va desfășura adaptat: pe sectoarele cu linie dublă, trenurile vor circula alternativ pe un singur fir, în timp ce pe zonele cu linie simplă vor fi instituite închideri temporare, programate. Planul are ca scop menținerea conectivității feroviare, în timp ce infrastructura este reconstruită din temelii pentru viteze de până la 120 km/h.

Dincolo de reabilitarea clădirilor și a peroanelor, proiectul aduce tehnologie de ultimă oră, de la sistemul de semnalizare ETCS Nivel 2, până la substații de tracțiune la Jilava și Frătești și sisteme ecologice de protecție a faunei.

În prezent, pe ruta feroviară București–Giurgiu circulă, în zilele lucrătoare, șapte trenuri regio, dintre care șase pornesc din Gara de Nord, iar unul din Gara Basarab. Toate au oprire în Gara Progresul. Din Gara de Nord până la Giurgiu, cel mai rapid tren parcurge distanța în 2 ore și 16 minute, însă dacă călătoria începe din Progresul, durata scade la o oră și 23 de minute. Prețul integral al unui bilet este de 21 de lei din București Nord, respectiv 13,5 lei din Progresul. Ca termen de comparație, principalii competitori ai CFR Călători, firmele de maxi-taxi, practică un tarif de 25 de lei, însă călătoria nu durează mai mult de o oră și 10 minute.

Scurt istoric al căii ferate București – Giurgiu

Istoria primei linii de cale ferată din Țările Române, București Filaret – Giurgiu, a început să se scrie în 1865, odată cu concesionarea acordată societății britanice Barkley – Stabiforth. Realizarea liniei a durat aproape doi ani, între 1867 și 1869, iar costul unui kilometru a fost de 193 lei aur, la care s-au adăugat și cheltuielile cu exproprierile efectuate de stat, potrivit unui studiu realizat de Mihaela Manolache, de la Biblioteca Națională.

Cu o lungime de 67,171 km, arată sursa citată, linia București Filaret – Giurgiu a avut patru poduri metalice, proiectate de inginerul-șef William McCandlish, care traversau râurile Sabarul Mare, Sabarul Mic, Argeș și Neajlov (Nesbor), cu lungimi cuprinse între 19,95 m și 146,96 m.

La 19/31 octombrie 1869 a fost inaugurată oficial linia București Filaret–Giurgiu. În prima călătorie oficială, locomotiva trenului, denumită „Mihaiu Bravu”, a fost condusă chiar de J. T. Barkley. O a doua garnitură de vagoane a plecat la 15 minute după prima, fiind remorcată de locomotiva „Dunărea”, condusă de primul mecanic român, Nicolae Tănase. Vagoanele fuseseră construite în Anglia, la Manchester, de fabrica Ashbury.

„Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor căilor sale ferate”, declara prim-ministrul de la acea vreme, Dimitrie Ghica, pe peronul Gării Giurgiu.