Moment istoric. România trece la statutul de piaţă emergentă, de luni

Moment istoric. România trece la statutul de piaţă emergentă, de luni

Piaţa de capital din România va trece luni de la statului de piaţă secundară la cel de piaţă emergentă secundară, într-o decizie istorică a agenţiei de evaluare financiară FTSE Russell. Este de aşteptat ca România să devină de interes pentru mai mulţi investitori.

Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB), operatorul pieţei de capital din România, a anunţat vineri că la eveniment vor participa premierul Ludovic Orban, Ministrul Finanţelor Florin Cîţu, preşedintele ASF Nicu Marcu, dar şi Cristian Popa, membru al board-ului BNR, Omer Tetik, CEO Banca Transilvania şi Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica. Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial, va avea discurs imediat după deschiderea şedinţei de tranzacţionare de la ora 10:00. De asemenea va fi prezent şi Ivan Vrhel, preşedinte Citi România.

„Acest moment va fi marcat de BVB printr-o deschidere oficială a şedinţei de tranzacţionare şi o conferinţă la care vor participa toţi partenerii BVB alături de care s-a putut realiza acest moment istoric, instituţii ale statului, autorităţi de reglementare şi parteneri instituţionali”, arată BVB.

Ce va aduce statutul de piaţă emergentă

„Trecerea la statutul de Piaţă emergentă secundară a fost, probabil, cea mai aşteptată veste care a venit anul trecut. Putem spune că este o încununare a eforturilor pe care le-au făcut atât Bursa, cât şi noi, participanţii, împreună cu emitenţii, în încercarea de a moderniza Piaţa de capital şi, totodată, de a facilita accesul cât mai multor investitori pe această piaţă. Acest nou statut ne va oferi, în mod cert, vizibilitate în rândul investitorilor străini, în rândul fondurilor de investiţii din străinătate. Aş menţiona şi faptul că nu ar trebui să ne îmbătăm cu apă rece şi să ne aducem aminte că Ordonanţa 114 de la sfârşitul anului 2018, care a dus la prăbuşirea principalelor acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti, a generat şi creşterea volumului de tranzacţionare şi, implicit, a lichidităţii pe principalii emitenţi. Nu trebuie să omitem nici faptul că acesta a fost un avantaj foarte mare pentru îndeplinirea nivelului lichidităţii pentru principalii emitenţi care erau luaţi în considerare”, declară Antonio Oroian, Broker la SSIF Goldring S.A.

Întrebat cât va dura procesul prin care fondurile emergente vor intra pe piaţa românească, Antonio Oroian a precizat: „Depinde şi de contextul pieţei. De exemplu, dacă se făcea acest pas la finalul anului trecut, în contextul pandemiei, nu ar fi fost la fel ca acum. Cel mai important lucru este faptul că vom avea această deschidere către capitaluri străine. De exemplu, într-un articol publicat anul trecut de Financial Times, se arată faptul că activele fondurilor mutuale şi ETF-urilor care investesc pe piaţa din Arabia Saudită au crescut după promovarea pieţei de acolo la statutul de Piaţă emergentă, de la 365 milioane dolari, la 4,5 miliarde dolari. Acţiunile listate în Arabia Saudită au fost incluse în indicii principali şi, în câteva luni, deja se vedea o creştere a activelor acestora. Nu este neapărat să se întâmple la fel şi la noi, deşi există o similitudine cu piaţa din Arabia Saudită, în sensul că predomină anumite sectoare, precum energia şi sectorul financiar. Dar sunt cifre care se pot lua în considerare”.

Ce companii vor fi incluse în indicii FTSE

FTSE Russell a emis următoarele precizări privind promovarea României: „În urma revizuirii anuale FTSE Equity Country Classification din septembrie 2019, Romania va fi reclasificată de la statutul de Piaţă de Frontieră la statutul de Piaţă Emergentă Secundară începând cu septembrie 2020. Cu toate acestea, companiile româneşti vor fi incluse în seria de indici FTSE Global Equity Index Series (GEIS) dacă minimum două companii îndeplinesc criteriile de eligibilitate FTSE Global All Cap pe baza datelor de tranzacţionare de la 30 iunie 2020”. Revizuirea din septembrie va analiza lichiditatea individuală a companiilor monitorizate (8 companii româneşti ce îndeplinesc criteriile de dimensiune ale FTSE Russell) în perioada iulie 2019 - iunie 2020. Pentru ca o companie să îndeplinească criteriul de lichiditate, aceasta trebuie să aibă o lichiditate mediană lunară de cel puţin 0,05% pentru minim 10 din 12 luni.

Măsurarea lichidităţii, conform metodologiei FTSE Russell, se realizează pentru fiecare companie ca raport dintre mediana lunară a volumelor tranzacţionate zilnic şi numărul de acţiuni free float. Pe baza calculelor Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi a valorilor curente privind numărul de acţiuni considerate free float, la sfârşitul lunii martie 2020, două companii româneşti sunt pe cale să fie incluse în indicii de Piaţă Emergentă ai FTSE Russell, respectiv Banca Transilvania (TLV) şi S.N. Nuclearelectrica (SNN).

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 ULTIMA ORĂ Alegerea lui Iordache este nulă? Pentru funcția de președinte al Consiliului Legislativ sunt necesa…

2 PSD, ultima crimă / Iordache va fi ales astăzi preşedintele Consiliului Legislativ. Mandatul e pe viaţă

3 Augustin Zegrean / Votul pentru șefia Consiliului Legislativ este nul

4 Primele semne ale apropierii dintre PSD și USR PLUS

5 Noi informații / USR PLUS, scor peste așteptări la parlamentare / PSD și PNL merg cap la cap / Struțocămila lui Pont…