O procuroare a relatat luni, în cadrul discuțiilor de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, că, în 2017, a fost delegată la DNA, unde a instrumentat dosare de mare corupție, cu impact mediatic, obținând decizii de condamnare în instanțe, dar, de la o vreme, „lucrurile nu mai stau așa”.

Laura Deriuș, care este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, a confirmat problemele dezvăluite în documentarul Recorder „Justiție Capturată” cu privire la schimbarea completurilor de judecată în dosarul de corupție al lui Marian Vanghelie, dar și modul în care persoanele din conducerea Direcției Naționale Anticorupție „controlează” activitatea procurorilor.

„Sunt din 2004 în magistratură. Am fost până în 2017 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1. De la 1 februarie 2017, prin delegare la DNA. Țin minte foarte bine data 1 februarie 2017, pentru că ea coincide cu Ordonanța 13. În DNA mi-am desfășurat activitatea în primă fază pe segmentul judiciar și ulterior la Secția II, adică urmărire penală. În DNA am avut o perioadă în care am intrat în cauze cu impact mediatic, în cauze în care am obținut hotărâri de condamnare și în care lucrurile păreau că se desfășoară potrivit aspectelor pe care eu le-am învățat din facultate până în prezent”, a spus procuroarea, în timpul întâlnirii dintre șeful statului și magistrații care au venit să discute deschis, în fața camerelor de luat vederi, despre problemele din justiție semnalate în investigația Recorder.

„De la un timp, lucrurile nu mai stau așa. Aspect care se poate observa din conținutul hotărârilor judecătorești, care creează un aspect de insecuritate pentru magistrați, pentru că, pe baza unor astfel de hotărâri, poți fi exclus din magistratură, poți fi revocat din DNA”, a adăugat Deriuș, potrivit Agerpres.

Dosarul Vanghelie

Printre dosarele în care a intrat ca procuror de ședință a fost și cel al fostului primar al Sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, iar Laura Deriuș spune că dezvăluirile Recorder privind schimbările repetate ale judecătorilor sunt reale.

„Eu am făcut trimitere la o cauză de judecată, definitivă, care a fost obiectul opiniei publice, respectiv dosarul cu Vanghelie. Eu am intrat în acel dosar, începând cu 2018 până în 2021, când a fost emisă sentința. Sunt reale aspectele prezentate în spațiul public. Aș mai adăuga faptul că și în judecarea în fond s-au mai permutat patru completuri de judecată și noi am fost puși în situația de a fi simpli observatori, fără să putem să avem pârghii sau să putem să ne manifestăm. Bineînțeles, eu la momentul acela am trimis mesaje către șeful Direcției, către șeful Secției judiciare, cu privire la aspectele care nu erau în regulă”, a afirmat procuroarea.

„Interesant este că însăși hotărârea, adică decizia penală (…) putem observa că sunt anumite aspecte care derapează de la ce știm noi despre chestiunile de drept. (…) Este extrem de periculos, pentru că intervine arbitrariul”, a explicat Laura Deriuș.

Mai departe, ea a relatat că, după ce a trecut de la Secția de judiciar la Secția de urmărire penală de la DNA, a avut un conflict cu cei din conducerea DNA, în legătură cu modul în care a făcut ancheta într-un alt dosar al lui Vanghelie.

„În 2023, am făcut o cerere către șeful Direcției să mă mute de pe judiciar, pe urmărire penală. Având în vedere experiența mea pe această cauză, am fost desemnată într-un dosar tot cu același suspect, 56 de suspecți, o speță extrem de complexă, în care am muncit extrem de mult. În momentul în care am fost desemnată să lucrez în dosar, dosarul avea deja o activitate de 2 ani și eu a trebuit să analizez 80 de volume. În momentul în care am fost scoasă din dosar, dosarul avea 300 de volume. Cu toate acestea, conducerea Direcției, în mod repetat, a venit către mine cu semnalul să ies din acea cauză. Nu am înțeles argumentele și normal că le-am expus. S-au găsit niște aspecte cu privire la chestiuni care nu sunt în regulă în activitatea mea. Acele aspecte au fost evaluate și am fost prinsă într-o procedură de revocare din DNA, care presupune, printre altele, și prezența mea în fața Secției de procurori (din CSM, n.r.)”, a povestit Deriuș.

„Toți membrii Secției de procurori în unanimitate au apreciat că toate aspectele din raportul de revocare erau nereale. CSM a emis hotărârea, șeful Direcției nu a ținut cont de aceste aspecte și a hotărât revocarea mea”, a precizat procuroarea.

Ce s-a întâmplat într-un dosar în care persoanele cercetate aveau legături cu șeful DNA

Laura Deriuș a povestit, în fața președintelui Nicușor Dan, un alt episod în care șeful de Secție de la DNA i-a solicitat să-i prezinte, înainte de a trimite în instanță, cererile privind aprobarea unor interceptări, într-un dosar în care persoanele cercetate aveau legături cu procurorul-șef al DNA, Marius Voineag.

„Mai e situația unui dosar în care eu, știind anumite legături între persoanele pe care eu înțeleg să le cercetez și șeful Direcției, am avut o oarecare reținere și în momentul în care șeful Direcției a venit să dea ordinul prin care noi eram obligați să emitem către dumnealui, să trimitem mandatele, solicitare către judecătorul de drepturi și libertăți, eu am ales să nu fac acest lucru, adică să sistez interceptările din dosar, tocmai pentru a proteja dosarul. Noi știam exact cine este persoana vizată și la ce mă pot aștepta. (…) M-am prezentat la șeful Secției și i-am spus că trebuie să demarez o anchetă în acest dosar. Mi s-a spus ok, îmi trimiți pe mail ordonanța și vorbim. Așa am procedat. Am plecat de la ideea că există bună-credință”, a spus procuroarea.

„A trecut o zi, două, trei. Ordonanța mea avea șase pagini, prin urmare nu înțelegeam de ce durează atât de mult acest proces. Ulterior, am insistat la șeful Secției și el a devenit oarecum iritat. Având în vedere această situație, trebuie să recunosc că am valorificat o împrejurare în care șeful Secției era plecat două zile în concediu și semnătura adresei o făcea o colegă a mea, care nu avea astfel de manifestări. Am ajuns cu dosarul la judecătorul de drepturi și libertăți, cu solicitarea de a emite niște mandate de percheziție. Pe data de 20 februarie, am făcut această solicitare și tot pe 20 februarie judecătorul a emis mandatele de percheziție. A analizat legalitatea și a stabilit nu numai că fapta există și că e bine descrisă și că sunt probe, ci că suspecții dau dovadă de o specializare. Șeful Secției nu avea niciun motiv să îmi refuze punerea în executare a acelor mandate. Dar așa s-a întâmplat. Am fost chemată eu și polițiștii cu care lucram și, la modul, nu știu cum să spun, franc, am fost întrebată într-un mod de natură să te intimideze”, a mai relatat Laura Deriuș.

Președintele Nicușor Dan a avut luni, la Palatul Cotroceni, discuții cu magistrații care au dorit doresc să vorbească public despre problemele din Justiție.

Consultările au început cu un prim grup format, printre alții, din Daniel Ungureanu – procuror la Parchetul pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Cîrneciu – judecător la Tribunalul Covasna, Mihai Cătălin Constantin – judecător la Curtea de Apel Ploiești, Dragoș Călin – judecător la Curtea de Apel București și președinte al Asociației Forumul Judecătorilor, Bogdan Pîrlog – procuror militar, Alinel Bodnar – judecător la Tribunalul București.

Laura Deriuș s-a numărat și ea printre puținii magistrați care au venit la întâlnirea cu șeful statului.

Printre problemele reclamate de cei care au participat se află necesitatea de modificare urgentă a legilor Justiției adoptate în anul 2022, existența unui „sistem” oligarhic la vârf, îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și CSM, apropierea unor magistrați de actori politici, dar și abuzuri ale Inspecției Judiciare împotriva unor magistrați incomozi.

Distribuie Distribuie Comentarii