Cunoscutul profesor universitar Bogdan Glavan, director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard”, explică politica fiscala a Guvernului Bolojan și motivul pentru care taxele pentru români cresc, dar unele cheltuieli nejustificate sunt doar amânate.

Lucrările la stadionul „Știința”din Timișoara ar urma să fie încheiate în 2026. FOTO Arhivă Adevărul

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, vineri 18 iulie, al doilea pachet de măscuri pentru reducerea deficitului uriaș din PIB. Explicațiile lui Bolojan l-au convins însă doar pe jumătate pe profesorul Bogdan Glăvan .

Reputatul economist salută decizia cabinetului cu privire la reducerea cu 40% a schemei de personal de la Cancelarie. Totuși, în contrapondere, Glăvan remarcă și o decizie greu de justificat a premierului, care nu poate renunța definitiv la o serie de investiții inutile și păguboase pentru bugetul național, ci doar le pune între partanteze și le amână câteva luni sau cel mult un an.

Baronii locali, mai importanți pentru guvern decât firmele private și românii de rând

„Ce chestie paradoxală se întâmplă în România! Anunțul de astăzi al guvernului privind reducerea cu 40% a schemei de personal de la Cancelarie (o parte posturi vacante, ok), ilustrează ceea ce am spus cu fiecare ocazie: există rezerve enorme de eficiență în fiecare instituție și entitate publică; adică există risipă enormă. Paradoxul acestui anunț este că dacă măsuri similare s-ar lua în toată administrația publică, atunci nu ar mai fi "nevoie" să crească taxele. Deci: se poate, dar... nu se poate Și aflăm și de ce nu se poate: fiindcă lucrările publice finanțate de la buget nu vor fi oprite, ci doar amânate unele dintre ele. Păi atunci, scuzați-mă, dar da, e nevoie să crească taxele, ghinion”, explică Bogdan Glăvan, într-o postare pe Facebook.

Mai departe, economistul explică și miza reală și motivul pentru care Guvernul Bolojan refuză să oprească toate cheltuielile inutile pentru o serie de obiective cu finanțare de la buget. Din această cauză nu vor scădea, în realitate, nici cheltuielile cu care se laudăt premierul Ilie Bolojan și membrii cabinetului său.

„Dacă coaliția de guvernare consideră că un leu luat din buzunarul românilor și mai ales din buzunarul celor care produc pe criterii de piață este mai puțin imporant decât un leu alocat baronimii locale, atunci, asta este, nu scad cheltuielile publice”, susține expertul.

Cum putea fi simplu evitată creșterea taxelor

În realitate, Guvernul Bolojan ar fi putut să nu crească taxele, însă pentru asta ar fi trebuit să dovadă cu adevărat de voință politică și să ia alte măsuri, pe care practic toate guvernele care s-au succedat până acum au refuzat să le ia. Bogdan Glăvan explică despre ce este vorba.

„Evitarea majorării taxelor este posibilă dacă:1. Oprim lucrările publice până când facem rost de bani (prin colectarea TVA, etc.). Aici sunt multele miliarde de lei, impactul bugetar cel mai mare.2. Privatizăm companiile de stat. De aici pot veni foarte multe miliarde, care pot servi, este adevărat, doar ca "pod" între necesarul de finanțare pe termen scurt și cel pe termen lung - care va fi acoperit din creștere economică, căci fără creștere economică, despre ce vorbim, oricum”, adaugă profesorul.

O restructurare administrativă făcută pe criterii obiective, completată de debirocratizare ar aduce suficienți bani la buget și nu ar mai fi nevoie ca actualul guvern să taie bani de la educație și cultură.

„Restructurarea administrativă la pachet cu debirocratizarea, care poate însemna nu o reducere cu 40% a schemei de personal în administrație ci, să lăsăm ștacheta mai jos, de 20% sau hai, să fim generoși, de 10%. Dacă din 500 000 de funcționari s-ar concedia 50 000, atunci 50 000 x 2000 euro/lună x 12 luni = 1,2 mld. euro sau 6 mld. lei anual. Adică un impact bugetar mai mare decât creșterea normei în învățământ (o anti-reformă) și eliminarea burselor (unele stupide, de acord)”, mai spune profesorul Bogdan Glăvan.

Câte două stadioane la Timișoara și Târgoviște, orașe fără echipe în Super Ligă

Printre chelutielile care nu se justifică într-o perioadă de criză se află și contruirea de noi stadioane și săli de sport. De multe ori, acestea sunt construite în orașe care nici măcar nu au echipe de fotbal în Super Ligă. Un exemplu este Timișoara, unde se vor construi două stadioane din bani publici. Dintre cele două, unul singur va costa 170 de milioane de euro. Și mai mult va costa stadionul Dinamo, din București, ale cărui costuri vor ajunge la 172 de milioane de euro.

Un caz asemănător cu cel al Timișoarei este cel de la Târgoviște, unde se investește de asemenea în două stadioane. Totuși, spre deosebire de Timișoara, care are echipă de fotbal doar în liga a treia valorică, Chindia Târgoviște evoluează în liga secundă. Alte stadioane care pentru care vor ieși din bugetul de stat sute de milioane de euro sunt cele de la Constanța, Pitești, Oradea, Brașov, Slatina și Hunedoara.

Și sălile polivalente înghit sute de milioane de euro

Însă nu doar stadioanele înghit sume uriașe. Sala Polivalentă de la Iași va costa 98 de milioane de euro, iar cea de la Brașov 72 de milioane de euro.

Autoritățile spun că doar investițiile care au ajuns la 50% execuție vor continua în următoarea perioadă. Celelalte vor fi amânate, dar numai până în iulie 2026.

„O parte dintre investiţiile cu grad de executare maxim de 50% au fost sistate până cel puțin în 1 iulie 2026, altele sunt suspendate pentru că n-au început lucrările efectiv şi mai există o categorie unde am diminuat ritmul de lucru. Toate investiţiile trecute de 50% merg mai departe”, a confirmat Cseke Atilla, ministrul Dezvoltării, la Antena 1.