„Multe state bananiere ne-au luat fața”/Cum e posibil ca România să se împrumute mai scump decât țările „junk”
În 2025, premierul proaspăt învestit la acea vreme, Ilie Bolojan, susținea că Guvernul trebuie să facă „ajustări fiscale” pentru a reduce deficitul bugetar, în vederea evitării retrogradării României în categoria „junk” - situație în care Executivul de la București s-ar fi împrumutat la dobânzi și mari mari. Însă, realitatea arată că țara noastră deja se împrumută la dobânzi mai mari decât state din categoria „junk”.
După un an de zile cu Ilie Bolojan la Palatul Victoria, cu putere deplină și ca interimar, datele oficiale indică o inflație de aproape 11%, de patru ori mai mare decât media din UE, în România. Ritmul creșterilor de prețuri a depășit state non-UE, inclusiv țări implicate în conflicte armate precum Ucraina (8,2%) și Rusia (5,3%) în mai 2026.
State precum Germania și Franța se împrumută la dobânzi de 2,5-3,5%. România se împrumută la dobânzi de aproximativ 7%. Practic, cele mai scumpe împrumuturi din UE. Până și state non-UE, care sunt și în categoria „junk” potrivit agențiilor de rating, se împrumută la dobânzi mai mici, de 4-5%. Printre acestea se numără: Serbia, Macedonia de Nord și Albania.
„Cu cât crește gradul de îndatorare al țării, crește riscul perceput de creditori. Implicit, crește costul datoriei”
Din perspectiva profesorului de economie Cristian Păun, situația privind împrumuturile scumpe ale României are mai multe cauze.
„Nu este o consecință doar a guvernării Bolojan, ci și a guvernelor anterioare. Suntem în clasa de rating în care ne-a lăsat domnul Ciolacu. Am avut o depunctare, care a scumpit creditul României, credit care se va scumpi constant pe măsură ce ne vom împrumuta tot mai mult, cu fiecare guvernare, pe deficit excesiv. Cu cât crește gradul de îndatorare al țării, crește riscul perceput de creditori. Implicit, crește costul datoriei.
Costul datoriei a crescut la nivel global pentru toate țările. A crescut riscul global și diferențiat - pentru țări mai nesigure, mai mult, iar pentru țări mai sigure - mai puțin. Se adaugă perspectiva negativă primită de la agențiile de rating, ca urmare a situației politice incerte și ca urmare a pericolului ca ținta și corecția de deficit să nu fie dusă până la capăt, potrivit angajamentelor asumate”, a declarat economistul, pentru Ziare.com.
„România e văzută drept o țară extrem de periculos de împrumutat”
Diverse grupuri politice care se opun reformelor fac și mai grea posibilitatea României de a se împrumuta la dobânzi rezonabile, susține Cristian Păun.
„Evident că avem și alte probleme structurale, pe care pare că nu le rezolvăm și care derivă din modul în care e administrată țara, din lentoarea cu care e reformată România. România ar trebui reformată nu de guverne, ci de parlament - de exemplu reforma administrativ-teritorială, care ar trebui să emane din Parlament și nimic nu vine de acolo.
România e văzută drept o țară extrem de periculos de împrumutat cu bani. Creditorii încearcă să tempereze apetitul de a ne împrumuta, prin dobândă. Încrâncenarea unor anumite grupuri de interese de a se opune reformelor este de neînțeles”, a precizat analistul.
„Dacă ne-am putea îmbunătăți semnificativ ratingul, am putea salva 4-5% dobândă anuală”
Cristian Păun a explicat cum e posibil ca state din junk să fie mai credibile decât România, față de creditori.
„Ratingul nu are legătură cu poziția geopolitică. Există state sunt în junk, dar care pot fi considerate mai puțin riscante. Din punct de vedere macroeconomic, financiar, cu un grad de îndatorare sau cu o capacitate de rambursare mult mai bună decât în România în momentul de față. Și în plus, dacă vorbim despre credite neguvernamentale și despre dobânzi la aceste credite pentru sectorul privat mai începe să apară și riscul proiectului care necesită finanțare și care poate fi mai bun decât în România. Dacă ai un proiect bun într-o țară junk s-ar putea să obții o țară mai bună decât în cazul unui proiect prost într-o țară care nu e în junk. Diferența dintre clasa B, cu perspectivă negativă și junk nu e foarte mare sau nu ar trebui să fie, din punct de vedere al dobânzilor, dar riscul e același. Trebuie discutat caz cu caz. E posibil să fie cazul unui stat din clasa B cu perspective negative vs. un stat din clasa C, junk, cu perspective pozitive.
Nu cred că sunt foarte multe țări din junk aflate în situația de a se împrumuta la dobânzi mai mici decât România. Iar dacă înseamnă 1%, asta nu înseamnă nimic. Diferența dintre junk astăzi și AAA în termeni de dobândă ar trebui să fie 4-5%. Dacă ne-am putea îmbunătăți semnificativ ratingul, am putea salva 4-5% dobândă anuală. De la 6-7% am ajunge la 2-3%, dacă am ajunge în A. Dar ca să ajungi în A trebuie o țară funcțională, un stat de drept, corupție redusă. Nu am făcut salturi foarte mari în bine, de-a lungul timpului, din punctul de vedere al ratingului. Asta spune foarte multe”, a comentat Cristian Păun.
Măsurile necesare pentru România
Pentru a recâștiga încrederea creditorilor, România are de făcut o mulțime de îmbunătățiri.
„Noi nu facem pași foarte importanți în a ne moderniza, a ne eficientiza, mai ales în zona de sector public. Avem o opoziție la schimbare, care e costisitoare și complicată. Pentru a crește ratingul trebuie să se constate evoluții importante pe paliere precum stat de drept, corupție, eficiența guvernării, calitatea instituțiilor, creștere economică, libertate economică și așa mai departe.
Toate aceste aspecte calculează capacitatea noastră de a da banii înapoi sau de a garanta stabilitatea unor investiții străine care se întâmplă într-o țară, din perspectiva dreptului de proprietate. Predictibilitatea fiscală este foarte importantă, nivelul taxării, deci libertatea economică. Apoi, inclusiv timpul în care se eliberează un aviz. Din acest punct de vedere, suntem la coada clasamentului, multe state bananiere ne-au luat fața”, a concluzionat Cristian Păun.
